Cancelarul german, Olaf Scholz, continuă să evite o poziție clară în discuția despre reducerea prețului energiei electrice de către guvern și a solicitat mai întâi o dezbatere privind finanțarea.
El a contracarat apelurile pentru un sprijin mai generos pentru economie.
Exodul industriei nemțești?
Industria germană se află în fața unor transformări fără precedent, care ar putea forța companiile să părăsească republica federală.
Prețurile exorbitante la energie electrică și gaze, care amenință să creeze dezavantaje competitive pe termen lung, reprezintă doar preludiul unei perioade de incertitudini.
Aceasta este în formă concentrată concluzia unui studiu realizată de compania de consultanță IW Consult a Institutului Economiei Germane, la comanda unui grup de reflecție numit Dezernat Zukunft.
Țări mult mai atractive
Documentul arată că până în 2045 este probabil ca prețurile la electricitate și hidrogen să crească mult mai puternic decât în alte țări.
Aceasta rezultă în urma comparației făcute de autorii studiului cu alte șapte țări care curtează intens companiile industriale sau care, datorită situațiilor energetici, sunt atractive pentru investitori.
Între ele regăsim Norvegia, Spania, Australia, Maroc, SUA sau Emiratele Arabe Unite.
Potrivit studiului, în cazul în care companiile ar migra din cauza prețurilor la energie, Germania riscă o scădere cu până la 120 de miliarde de euro a producției economice și o neverosimilă pierdere de 1,3 milioane de locuri de muncă.
Numai trei soluții?
La sfârșitul săptămânii trecute, cei mai importanți economiști din țară au făcut apel la guvernul federal să reducă prețurile ridicate la energie, însă cancelarul Olaf Scholz evită în continuare o poziționare clară în această dezbatere.
Într-un interviu oferit postului public de radio, politicianul social-democrat a propus ca mai întâi să fie identificate sursele de finanțare a unei eventuale subvenții la energie.
Totuși, el a sugerat trei posibilități: fie ceilalți plătitori de energie electrică achită reducerea prețului energiei pentru companii individuale, fie contribuabilii suportă costurile, fie sunt asumate noi datorii.
Este evident, a adăugat cancelarul, că în parlament există opinii foarte diferite pe marginea acestui subiect.
Înapoi la nucleară
Președintele institutului economic Ifo, Clemens Fuest, afirmă că extinderea energiilor regenerabile este corectă, dar nu și suficientă.
Germania ar trebui să adopte o strategie mai largă care să includă revenirea la energia nucleară, cercetarea în domeniul energiilor noi, cum ar fi energie de fuziune și exploatarea internă a gazelor de șist, a scris Fuest într-o analiză pentru ziarul Die Welt.
În același articol, Veronika Grimm, membră a Consiliului înțelepților economiei germane, se pronunță în favoarea importului unor cantități mari de hidrogen, simultan cu extinderea energiilor regenerabile, mișcarea menită să ofere perspectivă industriei germane, scrie experta.
Datorii mari
Cancelarul Scholz a întâmpinat cu scepticism apelurile pentru un nou sprijin pe scară largă destinate economiei.
„Presa internațională”, a spus el, „ne amintește că țara noastră trebuie să își asume datorii mari.
”Sincer să fiu, cei care discută despre acest subiect în Germania evită să spună tocmai lucru. Eu unul nu cred că ar fi o idee bună să adoptăm o mentalitate potrivit căreia 100 de miliarde de euro datorii pe an sunt un fleac”, a spus cancelarul.
Scholz a respins fără echivoc și posibilitatea ca Germania să revină la energia nucleară. Răspunzând solicitărilor liberal-democraților, dar și ale economiștilor de a opri dezmembrarea centralelor nucleare închise recent, Scholz a declarat la Radio Germania că subiectul energiei nucleare este „un cal mort”.
Și totuși…
Ziarul Bild a informat că Germania a importat în august mai multă ergie electrică din străinătate ca niciodată. Frapant este faptul că 20% din aceasta provine chiar din energie nucleară şi aproape 30% din cărbune și gaz.
Potrivit economistei Veronika Grimm, abandonarea energiei nucleare a contribuit la sporirea importului de energie. Ea a amintit și că debranșarea centralelor nucleare germane duce la o scumpire a energiei electrice, inclusiv în țările vecine.
Această inutilă îngustare a ofertei de energie, a spus Grimm, influențează negativ starea de spirit în Europa.
