Nicolae Ciucă promite un buget mai mare pentru digitalizare. „Trebuie să construim viitorul acestei țări cu ajutorul inovării”

Astăzi a avut loc prima ediție a Galei Cercetării Românești organizată sub egida Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, la Ateneul Român. Evenimentul a pus laolaltă peste 500 de cercetători români din țară sau străinătate care au concurat pentru diferite premii și distincții.

La eveniment a participat și premierul României, Nicolae Ciucă. Acesta a ținut să laude rolul cercetătorilor în viitorul României. „ Îmi doresc ca acest eveniment să devină o tradiție pentru cei care construiesc România viitorului. Trebuie să construim viitorul acestei țări cu ajutorul cercetării științifice și inovării. Rolul cercetării științifice este fundamental în existența oricărei societăți moderne”.

Ciucă a punctat faptul că guvernul pe care îl conduce tratează această problemă cu maximă implicare. Tocmai din acest motiv a decis să aloce în acest an un buget cu 70% mai mare pentru cercetare față de cel din 2022.

Bugetul Ministerului Cercetării, în creștere

„De aceea, pentru anul 2023 am alocat cercetării un buget mai mare cu 70% față de anul trecut. În anul 2024 cercetarea va avea un buget de 1% din PIB. Până în 2027 cercetarea va beneficia de investiții de 60 de miliarde de lei. Aceste investiții se vor întoarce înapoi prin creșterea economică, noi locuri de muncă, îmbunătățirea nivelului de trai al tuturor românilor.

Din cele 260 de milioane de euro alocate investițiilor din PNRR, vor fi selectați 120 de beneficiari care vor primi finanțări de până la 1,4 milioane de euro. Dorim să facilităm accesul cercetătorilor români la proiecte internaționale, în avangarda cercetării mondiale și să folosim rezultatele în industria economică autohtonă”, a precizat Nicolae Ciucă.

În cadrul evenimentului au fost înmânate și o serie de premii. Ministerul Educației, Ligia Deca, a oferit două premii speciale la categoria Transfer în Economie al rezultatelor cercetării.

„Cred că este un semn minunat faptul că avem două premii pentru că ceea ce oamenii văd, ca bugetul cercetării să aibă susținerea societății, este aceste efect palpabil pe care oamenii îl pot resimți despre bunăstarea de zi cu zi”, a declarat Ligia Deca.

Primul premiu a fost câștigat de Daniela Rus, șefa laboratorului IT de la MIT, care a absolvit cursurile școlii doctorale la Universitatea Cornell. Cercetările sunt axate pe dezvoltarea cercetătorilor de rețea, pe roboți modulari și autoconfigurabili.

Al doilea premiu a fost acordat la categoria ”Tranfer în economie al rezultatelor cercetării”, și a fost câștigat de Anton Ficai, în vârstă de 41 de ani și a publicat peste 300 de lucrări științifice, având zeci de brevete.

Declarațiile ministrului Sebastian Burduja

Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării a precizat că gala a îndeplinit trei mari obiective, recunoașterea elitelor.

”Cercetarea este esențială pentru România viitorului. Cercetarea este motorul pentru România viitorului. Creșterea de 70% a bugetului, cea mai mare din istorie, s-a întâmplat anul acest. Am adoptat anul trecut în Guvern două programe re recunoaștere a celor mai buni tineri cercetători români, încurajarea lor de a intra în sistem și de a face performanță aici, acasă. Și nu în ultimul rând, programul de repatriere, cu un buget de peste 180 de milioane de euro. Banii pentru cercetare u sunt o cheltuială, sunt o investiție în viitor. Nu în ultimul rând, cred că această gală și această sală sunt un mesaj pentru toți românii.

Burduja a acordat premiul pentru Cercetarea interdisciplinară, care a fost înmânat profesorului de la Universitatea Harvard, Lucian Chirieac, care desfășoară activități de cercetarea pentru combaterea cancerului la Cancer Center.

Numărul personalităților care au un cuvânt de spus în domeniul cercetării a fost completat de Maia Simionescu, președinta secției de științe biologice a Academiei Române:

„În numele jurilului permiteți-mi să o prezint pe Ioana Feodorov, cercetător la Institutul de Studii SE al Academiei Române. Se ocupă de peste 30 de ani de cercetarea relațiilor dintre români și creștinii arabofoni de la Damas. A absolvit în 1984 secția de engleză-arabă a Unibuc. A predat între 1995 și 2004 limba și literatura arabă la secția Arabă a Unibuc.

În anul 2020 a câștigat prin competiție internațională un grand de la European Research Council, primul de acest tip, acordat în cadrul programului HORIZON 2022. Scopul proiectului este studierea cărților arabe tipărite în Țările Române, siria și liban în secolul XVIII prin transferul tehnologiei tiparului în Imperiului Otoman, un fel de transfer cultural între Europa de Est și Orient”

Ioana Fedorov :”Vreau să mulțumesc juriului, ministrului Burduja care a avut o idee foarte bună și cu siguranță cu urmări importante în a încuraja cercetătorii, în deosebi pe cei tineri, pentru a face un pas înainte și pentru a accesa fonduri europene, noi, cercetătorii, publicăm în engleză cum publicăm și în română și nu ne lipsește decât armonizarea legislației.

Noi conducem niște echipe care au nevoi care deocamdată nu sunt armonizate cu ceea ce se întâmplă în alte țări. Suntem capabili să demonstrăm lumii că românii au făcut diferența în istoria culturală. Vreau să spun că științele umaniste sunt ceva de la care nu ne putem lipsi. Ele arată esența poporului, cine sunt românii, cum au împins progresul cultural al omenirii. Acești cercetători cu care lucrăm, 17 la număr, arată lumii că în România tiparul făcea performanță în secolul al XVII-lea. Creierele românești pot aduce plusvaloare culturii umaniste din întreaga lume”.

Premiile pentru Categoria Echipa de cercetare

Dragoș Petrescu, președintele RBL (Romanian Business Leaders), a avut de asemenea o intervenție în care a ținut să puncteze faptul că: ”Întotdeauna am crezut în România și în capacitatea ei de a crește, în oportunitatea de a fi român, mă bucur că muncesc și trăiesc în România. Parcă nu am fost niciodată mai mândru că sunt român cum mă simt astăzi alături de dumneavoastră. Noi, la RBL, avem un vis: antreprenorii să pună umărul la construcția unei Românii în care nepoții noștri să fie mândri să trăiască. Această Românie nu se poate construi fără muncă și cercetare, date și inovații.

Premiul de echipă merge la prof. Dr. Simion Astilean de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, este specialist într-un domeniu care „transformă SF-ul în realitate”. Este doctor în fizică din 1993, a efectuat stagii de specializare la Institutul de Optică Teoretică din Paris, Institutul de Științe din Israel, etc. Din 2002 a pus bazele centrului de nanobiofotonică, introducând noi direcții de cercetare a nanoștințelor. După două decenii centrul său este recunoscut la nivel internațional datorită producției de nanomateriale plasmonice.

Un alt premiu special a mers către Octavian Bucur pentru medicină computațională. Cariera sa se concentrează în Boston, după ce a obținut un doctorat la Harvard Medical School. Este asociat și Institutului Național Victor Babeș din București, începând cu 2021. Are 25 de ani de experiență în domeniu, iar în ultimul an și-a fondat propriul laborator, în România. A dezvoltat o metodă de expansiune a țesuturilor fizice. Tehnologia a fost dezvoltată de MIT și Harvard, expansion pathology: „Putem să mărim orice țesut uman în orice format cam de 100 de ori în volum”, explica, succint, cercetătorul.

Secțiunea Tineri cercetători Lucian Mihai Itu, conferențiar univ. dr. Universitatea Transilvania, specializarea medicină personalizată, este coordonatorul echipei câștigătoare la secțiunea „Tineri cercetători”. Premiul este pentru aplicarea inteligenței artificiale în medicina personalizată. Lucian a publicat peste 60 de lucrări și este autor în comun a peste 30 de solicitări de brevete.