Regatul super-bogat al Golfului a devenit o emblemă a scandalului „bani contra influență” din Parlamentul European. În același timp, o altă țară rar menționată ar fi distribuit, de asemenea, mii de euro ilicit în bula UE – Mauritania.
Între 2019 și 2022, țara ar fi transmis 200.000 de euro lui Pier Antonio Panzeri, un presupus lider al rețelei de mită, și mâinii sale drepte, Francesco Giorgi, potrivit mărturiei pe care Panzeri a dat-o autorităților în februarie.
Drepturile omului
Este mai mult decât a declarat Panzeri că a primit din Maroc, o altă țară implicată în scandal. Cu toate acestea, în timp ce Marocul este menționat în mod regulat în reportajele despre Qatargate, rolul potențial al Mauritaniei a trecut aproape neobservat. Obiectivul Mauritaniei a fost reabilitarea reputației, a spus Panzeri. Țara din Africa de Vest, care primește milioane de euro de la UE pentru a găzdui nave de pescuit în fiecare an, a fost mult timp criticată la Bruxelles pentru situația sa în materie de drepturile omului. Iar Panzeri a fost una dintre cele mai proeminente voci ale Parlamentului privind drepturile omului, prezidând subcomisia pentru drepturile omului (și plecând ulterior pentru a fonda un ONG care lucrează pe această temă).
Așa că, la sfârșitul anului 2018, își amintește Panzeri, președintele de atunci al țării, Mohamed Ould Abdel Aziz, a făcut o ofertă. Panzeri, a descris demersul lui Abdel Aziz, care este în prezent judecat pentru acuzații de corupție fără legătură cu aceasta în Mauritania:”El a cerut să nu vorbim de rău despre țara sa și ca, mai degrabă, să vorbim pozitiv despre ea.Acest lucru ar putea fi schimbat cu bani”. Încununarea parteneriatului a avut loc în iunie 2022, potrivit lui Panzeri, când a ajutat la organizarea unei conferințe internaționale în Mauritania. Dar participanții au descris-o ca pe un eveniment banal care nu a reușit să transforme relațiile UE-Mauritania. Un vorbitor de la eveniment, care a solicitat anonimatul pentru a vorbi cu sinceritate despre organizatori, l-a numit „organizat prost”, cu puține discuții politice serioase.
De asemenea, alegerea Mauritaniei ca gazdă a fost mai mult o întâmplare decât orice altceva, a susținut Emanuela Del Re, reprezentantul special al UE pentru Sahel, care a co-organizat evenimentul: „Am ales Mauritania mai ales pentru că alte țări din regiune treceau prin lovituri de stat sau aveau alte probleme de securitate”. Guvernul mauritan nu a răspuns la mai multe solicitări de comentarii trimise ambasadei sale de la Bruxelles și ministerului său de externe. Guvernul țării nu a abordat sau respins public acuzațiile privind implicarea sa în scandalul „bani contra influență”.
O victimă voluntară
Imaginea Mauritaniei la Bruxelles a fost pătată în anii de dinaintea presupusului complot „bani contra influență”.
În 2014, Parlamentul European a votat o rezoluție prin care cerea Mauritaniei să îl elibereze pe activistul anti-sclavie Biram Dah Abeid, care risca pedeapsa cu moartea. Ulterior, grupul Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European l-a nominalizat pe Abeid pentru prestigiosul Premiu Saharov, acordat celor care se opun represiunii. Subcomisia pentru drepturile omului a fost, de asemenea, activă pe această team. A fost o chestiune delicată pentru Mauritania, care a scos sclavia în afara legii abia în 1981. Acest lucru i-a făcut pe Panzeri, care a preluat subcomitetul pentru drepturile omului în 2017, și pe Giorgi, asistentul lui Panzeri, ținte ideale. Iar acesta, conform propriei mărturii, a fost o țintă voluntară.
După primele apropouri, el a descris o relație de mai mulți ani care a implicat mai multe plăți substanțiale, precum și călătorii în Mauritania. În timp ce autoritățile belgiene nu au confirmat sau infirmat validitatea mărturiei lui Panzeri, presupusul rol al Mauritaniei în schema de corupție a fost relatat pe larg în mass-media belgiană și internațională și a fost menționat de membrii Parlamentului European în activitatea lor, conform sursei politico.eu.
