Prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, a avut miercuri, în cadrul vizitei sale oficiale de la Bruxelles, o întrevedere cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Aceștia au discutat despre atenuarea efectelor crizei energetice și măsurile de implementare ale PNRR, finanțat de UE.
Unul dintre subiectele discutate de cei doi lideri este și reglementarea prețului la energie electrică, pe fondul dezbaterilor la nivelul Uniunii despre posibilitatea plafonării tarifelor la energie și măsurile prin care aceasta va fi implementată.
Ce modificări va aduce noua Ordonanță
În urma discuțiilor, Guvernul României urmează ca, până la finalul lunii noiembrie, să propună o nouă ordonanță de urgență în ceea ce privește reglementarea prețurilor la energie. Ordonanța presupune o semi-reglementare pe piața energiei, ceea ce înseamnă că nu va fi o reglementare clasică, ci va avea și o componentă de piață liberă, sau o piață „ administrată”, potrivit Antena3.
Până la 1 noiembrie, Guvernul va adopta o nouă OUG care să reglementeze piaţa energiei electrice, care va fi ulterior implementată începând de la 1 ianuarie 2023.
„În momentul de faţă, avem această structură de plafonare până în decembrie. Aici intervine, faţă de ce am avut în aprilie, o modificare în marja de 255 kWh şi 300 kWh, unde se schimbă modul de aplicare a plafonului.
Până la 255 kWh se aplică acel plafon stabilit de ordonanţă, iar la un consum de 255-300 kWh se aplică o formulă din ordonanţă, un preţ mediu de achiziţie peste care vin costurile reglementate”, a explicat Dana Dărăban, director executiv ACUE (Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie), relatează Antena3.
În ceea ce privește consumatorii casnici, prețurile vor rămâne la marja de 0,68 și 0,80 de lei, după modelul anterior. Pentru consumatorii casnici care nu se încadrează în la un consum lunar de până în 255 KWh, va fi introdusă plafonarea la un preț fix.
România va primi fonduri de 2,2 miliarde de euro
De asemenea, România va primi un ajutor din Fondul de Coeziune pentru combaterea crizei energetice, susținerea consumatorilor vulnerabili și lărgirea oportunităților de muncă.
„Avem o veste foarte bună de la Comisia Europeană, care a disponibilizat 10% din Fondurile de Coeziune, la nivelul întregii Uniuni discutăm de aproximativ 40 de miliarde de euro, bani care vor fi alocați pentru sărăcia energetică, pentru asigurarea capitalului de lucru pentru IMM-uri și desigur pentru susținerea cetățenilor vulnerabili”, a spus Nicolae Ciucă.
Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a explicat că acești bani de la Comisia Europeană pot fi utilizați inclusiv pentru compensarea facturilor.
„Așa cum s-a anunțat în cursul zilei de ieri, Comisia Europeană a luat această decizie de disponibilizare de 10% din fondurile politicii de coeziune, respectiv pentru acele fonduri care sunt sub risc de pierdere a banilor. Pentru România înseamnă 2,2 miliarde de euro și sunt 3 tipuri de măsuri care pot fi acordate, respectiv pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile în criza energetică, inclusiv pentru compensarea prețului la energie. De asemenea, a doua măsură posibilă va fi cea legată de granturile pentru capital de lucru ce urmează a fi acordate IMM-urilor, după modelul granturilor pentru capital de lucru pe care le-am avut în criza pandemică. Al treilea tip de măsură este cel referitor la ocupare și crearea locurilor de muncă”, a concluzionat Marcel Boloș.
