Ultimul an în arhitectură va fi amintit ca unul al premierelor, de la primul zgârie-nori „reciclat” din lume care a câștigat premiul World Building of the Year până la Francis Kéré, născut în Burkina Faso, care a devenit primul arhitect african care a câștigat râvnitul premiu Pritzker.
A fost, de asemenea, un an în care am pierdut mari personalități ai industriei, precum arhitecții Ricardo Bofill și Meinhard von Gerkan, dar am câștigat și noi obiective de referință mult așteptate, precum Taipei Performing Arts Center și Steinway Tower din New York.
Având în vedere că proiectele de construcție necesită adesea ani de zile pentru a fi finalizate, întârzierile cauzate de Covid-19 încă se fac simțite. Dar, cu toate acestea, 2023 promite să fie un an al noilor inaugurări remarcabile, fie că este vorba despre al doilea cel mai înalt turn din lume sau despre un complex religios interconfesional în Abu Dhabi.
Iată 10 dintre proiectele arhitecturale care vor modela lumea în 2023:
Biblioteca Națională a Israelului, Ierusalim, Israel
Depășindu-și sediul vechi, Biblioteca Națională a Israelului și vasta sa arhivă de cărți, manuscrise și fotografii se mută într-o clădire nouă, situată lângă parlamentul țării, Knesset.
Volumul superior distinctiv al clădirii seamănă cu un bloc uriaș de stâncă sculptată, cu calcar local amestecat în ciment, ca o aluzie la paleta istorică de culori a Ierusalimului. În interior, facilitățile, printre care un auditoriu, un centru pentru tineret și diverse spații de expoziție, sunt configurate în jurul sălii de lectură de 50.500 de metri pătrați.
Designul firmei elvețiene de arhitectură Herzog & de Meuron este menit să reflecte valorile instituției de deschidere și accesibilitate, de la un luminator circular înalt până la vitrinele de la nivelul solului care fac ca articolele din colecția bibliotecii să fie vizibile pentru trecători.
Nordhavn, Copenhaga, Danemarca
Copenhaga a fost desemnată Capitală Mondială a Arhitecturii de către UNESCO pentru 2023, iar capitala daneză abundă în exemple de design durabil.
Principalul exemplu este reamenajarea în curs de desfășurare a Nordhavn (sau Portul de Nord), care a fost cândva industrial, într-un cartier „smart”, prietenos pentru pietoni, complet echipat cu surse de energie verde și cu o „super-pistă pentru biciclete” care face legătura cu centrul orașului. În ultimii ani, silozurile de cereale și ciment abandonate au fost transformate în birouri și blocuri de apartamente, în timp ce un campus extins al Națiunilor Unite, UN City, a fost deschis în 2013.
Cea mai recentă achiziție a firmei daneze de arhitectură Henning Larsen, Nordø, este emblematică pentru transformarea care are loc în cartier. Cu o fațadă din cărămidă roșie care face cinste trecutului industrial al locului, cu grădini publice de mari dimensiuni și o terasă pe acoperiș, ansamblul de 115 locuințe promite rezidenților o „oază insulară” cu acces ușor la colecția tot mai mare de restaurante și spații publice din cartier.
Centrul cultural Lola Mora, San Salvador de Jujuy, Argentina
Răposatul arhitect argentinian César Pelli este cunoscut cel mai bine pentru zgârie-nori emblematici, cum ar fi Turnurile Petronas din Kuala Lumpur și World Financial Center din New York, dar primul nou proiect al firmei sale în America de Sud din 2018 este o misiune mult mai modestă.
Amplasat într-o pădure care domină orașul San Salvador de Jujuy, în nord-vestul Argentinei, Centrul Cultural Lola Mora este dedicat sculptoriței care îi poartă numele, una dintre femeile artist de pionierat de la începutul secolului XX. Pe lângă o selecție de lucrări ale artistei, instituția va găzdui un centru de interpretare, un restaurant, o bibliotecă și un atelier pentru artiștii vizitatori.
Clădirea, a cărei formă a fost inspirată de dalta unui sculptor, este descrisă de arhitecții Pelli Clarke & Partners ca fiind „net-zero energy”, deși ar putea merge și mai departe: cu ajutorul turbinelor eoliene și al producției de energie solară, se așteaptă ca centrul să genereze cu 20% mai multă energie decât consumă.
Casa familiei Abrahamice, Abu Dhabi, EAU
Aproape 80% din populația Emiratelor Arabe Unite este musulmană, dar în noul complex interconfesional din Abu Dhabi cele trei religii abrahamice (islam, creștinism și iudaism) au o pondere egală. Ocupând trei forme cubice de dimensiuni identice pe un pavilion „secular” pentru vizitatori, moscheea, sinagoga și biserica din cadrul proiectului se află într-o armonie estetică.
Firma arhitectului britanic de origine ghaneză și britanică David Adjaye, Adjaye Associates, a declarat că a ținut cont de elementele comune ale religiilor în proiectele sale, deși fiecare dintre cele trei clădiri principale are o orientare diferită pe site.
Merdeka 118, Kuala Lumpur, Malaezia
Situată la peste 2.227 de metri deasupra capitalei Malaeziei, Kuala Lumpur, Merdeka 118 este în prezent a doua cea mai înaltă clădire din lume, după Burj Khalifa din Dubai. Este, de asemenea, unul dintre cei doar patru așa-numiți zgârie-nori „mega înalți”, un termen folosit pentru a descrie turnurile care măsoară peste 600 de metri.
Firma de arhitectură australiană care a realizat proiectul, Fender Katsalidis, spune că planurile triunghiulare din sticlă de pe fațada clădirii au fost inspirate de modelele găsite în artele și meșteșugurile tradițional malaeziene.
AMRF First Building, Sydney, Australia
O transformare urbană majoră este în curs de desfășurare în Sydney, unde se construiește o incintă uriașă pentru a deservi și a beneficia de noul aeroport internațional al orașului. Oficialii speră ca acest cartier, denumit Western Sydney Aerotropolis, să poată deveni un centru economic pentru știința, tehnologia și industriile creative, creând peste 100.000 de noi locuri de muncă în următoarele trei decenii.
Prima structură a Aerotropolisului, denumită în mod corespunzător Advanced Manufacturing Research Facility (AMRF) First Building, este programată să fie finalizată la sfârșitul anului 2023, acționând ca un centru pentru vizitatori și un hub pentru dezvoltarea la scară mai largă. Construit din module prefabricate din lemn și inspirat de mișcarea apei, designul plin de lumină a fost supervizat de firma de arhitectură Hassell în colaborare cu Western Parkland City Authority și cu designerița aborigenă (persoanele native Australiei) Danièle Hromek de la Djinjama, un cabinet de cercetare culturală și design al Primelor Națiuni.
Aeroportul Internațional Kempegowda, Bengaluru, India
Bengaluru, al treilea cel mai populat oraș din India, este pe cale să primească extinderea mult așteptată a aeroportului său, cu intrarea în funcțiune a Terminalului 2 al Aeroportului Internațional Kempegowda, cu o suprafață de 2,7 milioane de metri pătrați, la începutul anului viitor. Proiectul va crește capacitatea anuală de primire a vizitatorilor aeroportului cu aproximativ 25 de milioane de persoane, urmând să ajungă la 40 de milioane după finalizarea celei de-a doua faze.
Aeroporturile verzi, precum Changi din Singapore, au ridicat așteptările cu privire la modul în care pot arăta și se pot simți clădirile terminalelor. Și firma de arhitectură Skidmore, Owings & Merrill a adoptat o abordare la fel de inspirată de natură, pe care a numit-o „un terminal într-o grădină”, o serie de clădiri interconectate, unite prin spații amenajate și populate cu plante, pavilioane îmbrăcate în bambus, cascade interioare și mobilier din rattan.
Marele Muzeu Egiptean, Giza, Egipt
Costând peste 1 miliard de dolari și adăpostind unele dintre cele mai prețioase obiecte din istoria omenirii, mult-așteptatul Mare Muzeu Egiptean a fost asaltat de întârzieri de când a fost anunțat concursul de proiectare în 2002. În mod optimist, poate, a fost chiar inclus în această listă acum cinci ani.
Proiectată de biroul Heneghan Peng Architects din Dublin, structura de 5,2 milioane de metri pătrați cuprinde spații de expoziție, un centru de conservare și un atrium suficient de înalt pentru a găzdui o statuie enormă a lui Ramses al II-lea (cu spațiu liber). Formele triunghiulare domină fațada cu fațadă de sticlă și curg în întreaga clădire, un motiv care face trimitere la Piramidele vecine din Giza, scrie CNN Style.