Majoritatea nord-coreenilor care s-au reinstalat în Coreea de Sud în ultimul deceniu au declarat că nu au primit niciodată rații guvernamentale în statul izolat și că au fost nevoiți să se bazeze pe o piață informală pentru a supraviețui, se arată într-un studiu publicat de Ministerul Unificării de la Seul.
Raportul de 280 de pagini privind situația economică și socială a Coreei de Nord, publicat marți, s-a bazat pe interviuri cu peste 6.300 de transfugi între 2013 și 2022. Ministerul a început astfel de sondaje în 2010, dar aceasta este prima dată când rezultatele au fost făcute publice.
Coreea de Nord s-a confruntat cu grave penurii alimentare în ultimele decenii, inclusiv cu o foamete în anii 1990, deseori exacerbată de dezastre naturale. Economia sa a fost afectată de sancțiunile internaționale, precum și de prăbușirea comerțului de frontieră în timpul pandemiei.
Bani pentru nord-coreeni
Mai mult de 72% dintre transfugii care au sosit între 2016 și 2020 au declarat că nu au primit niciodată rații alimentare de la guvern în Coreea de Nord, arată studiul, comparativ cu 62% dintre cei care au venit înainte de 2000.
Aproximativ jumătate dintre cei care au sosit în perioada 2016-20 au declarat că nu au primit niciun salariu sau hrană de la locul de muncă, față de aproximativ o treime înainte de 2000.
Aproape 94% dintre toți respondenții au declarat că ar putea face bani în piețe. Persoanele care au evadat în perioada 2016-20 au declarat că 69% din venitul familiei era realizat în mod informal, comparativ cu grupul de dinainte de 2000, care a raportat aproximativ 39%.
„Am putut confirma că locuințele, mediile medicale și educaționale ale rezidenților nord-coreeni sunt încă subdezvoltate, iar comercializarea continuă în multe aspecte ale mijloacelor lor de trai pentru supraviețuire”, a declarat ministrul Unificării, Kim Yung-ho, în raport.
Probleme politice
Treizeci și șapte la sută dintre toți respondenții au declarat că au fost privați de cel puțin 30% din veniturile lor de către oficiali; acest număr a crescut la 41% după ce liderul Kim Jong Un a preluat puterea la sfârșitul anului 2011, se arată în raport.
Mai mult de 54% dintre transfugii care au venit în perioada 2016-20 au declarat că au mituit oficiali din statul autoritar, comparativ cu 14% înainte de 2000.
Luna trecută, Kim a avertizat, în cadrul unei reuniuni a Partidului Muncitorilor din Coreea, aflat la putere, că eșecul de a le oferi oamenilor necesitățile de bază, inclusiv alimente, este o „problemă politică serioasă”, a relatat presa de stat.
În ceea ce privește întrebările politice, 56% dintre respondenții care au fugit după 2016 au avut opinii negative cu privire la preluarea puterii de către Kim, în timp ce 26% au considerat că succesiunea dinastică a acestuia este legitimă.
Mai puțin de 30% dintre respondenți au susținut succesiunea ereditară, comparativ cu 57% dintre cei care au fugit înainte de 2000.
Studiul a subliniat, de asemenea, influența tot mai mare a culturii externe, 83% dintre transfugii care au sosit după 2016 declarând că au vizionat conținut video străin, cum ar fi drame chinezești sau sud-coreene, față de aproximativ 8% înainte de 2000, scrie Reuters.