Infofinanciar > Lumea la zi > Normele digitale ale UE ratează ținta. Utilizatorii riscă să piardă serviciile gratuite
Lumea la zi

Normele digitale ale UE ratează ținta. Utilizatorii riscă să piardă serviciile gratuite

Normele digitale ale UE ratează ținta. Utilizatorii riscă să piardă serviciile gratuite
Sursa foto: Arhiva companiei

Organismele de supraveghere din UE, frustrate de dominația SUA, au dat peste cap abordarea tradițională a reglementării. Noile norme digitale le cer companiilor lider de piață să își deschidă pur și simplu sistemele. În loc să încerce să dovedească faptul că practicile existente îi dezavantajează pe utilizatori. Ca urmare, în loc să crească concurența dintre furnizori, principalul rezultat al UE ar putea fi doar mai multe clicuri frustrante.

Alphabet (GOOGL.O), Meta Platforms (META.O), Apple (AAPL.O), Amazon.com (AMZN.O), ByteDance și Microsoft (MSFT.O) sunt primele ținte ale Legii privind piețele digitale. Actul normativ din 2022 impune așa-numitelor servicii de tip gatekeeper să își deschidă sistemele. În septembrie, UE a identificat 22 de produse la cele șase companii. Printre acestea se află Google Search, rețele sociale precum Facebook și TikTok și browsere precum Chrome și Safari.

De asemenea, nominalizările includ sistemele de operare Google Android, Windows PC și Apple iOS. Dar și intermediari precum Amazon Marketplace. Firmele desemnate au termen până în luna martie pentru a demonstra că depun toate eforturile necesare pentru ca dezvoltatorii terți să aibă acces la platformele lor. Teoretic aceasta ar permite și ca utilizatori finali să nu fie îngrămădiți în prea multe opțiuni predefinite. ByteDance, Meta și Apple au depus deja apeluri.

Dar deschiderea sistemelor nu garantează că va și folosită de cineva. În cazul în care nu se vor materializa startup-urile sau dacă consumatorii sunt reticenți în a renunța la mărcile cunoscute sau în a plăti noi taxe de abonament, UE va sfârși prin a adăuga birocrație și straturi enervante de „ecrane de alegere” în loc să creeze mai multă concurență.

Utilizatorii finali ar putea ieși în pierdere

Abordarea Bruxelles-ului reglementează accesul, nu rezultatele. În elaborarea noilor norme, UE a revenit la o definiție a concurenței diferită. Aceasta se concentrează mai degrabă pe numărul de companii decât pe ceea ce ar putea fi cel mai bine pentru clienți. Acest cadru încurajează perceperea de taxe pentru servicii anterior gratuite, precum Facebook și Instagram. Astfel, teoretic, companiile nu ar mai avea mână liberă pentru a acapara și monopoliza datele clienților.

Însă consumatorii ar putea să nu acorde aceeași importanță ca și autoritățile de reglementare dezmembrării pieței. Mai ales dacă aceasta implică costuri suplimentare. În schimb, s-ar putea să nu le convină taxele de abonament. Inițial acestea vin ca opționale, dar, în cele din urmă, devin inevitabile pentru utilizarea de zi cu zi. De asemenea, s-ar putea să regrete timpul necesar pentru a face clic pe căsuțele de tip „alege-ți opțiunea implicită”. Care ar putea să anuleze avantajele oferite de schimbarea motoarelor de căutare sau a magazinelor de aplicații.

Este cu siguranță posibil ca o concurență mai mare să determine scăderea costurilor în anumite domenii. Dacă, de exemplu, motoarele de căutare ar trebui să păstreze o parte mai mică din veniturile din achiziții online generate de publicitate, comercianții cu amănuntul ar putea reduce prețurile. Litigiile antitrust din SUA au arătat că, în 2021, Google a plătit 26 de miliarde de dolari către Apple, Samsung și alții. Obiectivul – motorul său de căutare să rămână dominant pe telefoane și browsere web. Dacă clienții ar putea să își aleagă mai bine propriile opțiuni, situația s-ar putea schimba radical.

UE uită lecțiile învățate deja

Există riscul ca UE să ajungă să ignore lecțiile celor mai populare reglementări ale sale. Cum ar fi cea care a redus costul roamingului transfrontalier al telefoanelor mobile. Pericolul este ca Bruxellesul dubleze regulile care pun accentul pe rezultatele politicilor în detrimentul experiențelor consumatorilor. Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) este un exemplu grăitor.

GDPR este în general susținut în Europa pentru avantajul oferit consumatorilor prin „dreptul de a fi uitat”. Acesta le dă puterea de a-și șterge datele din anumite motoare de căutare. Însă, în restul lumii, este cunoscut mai ales pentru nesfârșitele ecrane de consimțământ pentru „cookie-uri”.

Utilizatorii din Europa au acceptat în mare măsură acest lucru ca preț al confidențialității. Dar nu a existat o acceptare la nivel mondial. Ca urmare, unele site-uri web din afara UE și-au făcut pur și simplu paginile inaccesibile pe piața unică din cele 27 de țări. Majoritatea celorlalte au adăugat aceste căsuțe de click pentru toți utilizatorii lor din întreaga lume. Foarte puțini consumatori au capacitatea sau timpul necesar pentru a lua decizii semnificative.

În orice caz, cheltuielile de judecată ar putea eclipsa schimbările de pe piață în 2024, pe măsură ce marile companii vor lansa contestații la noile norme și cerințe. Acest lucru înseamnă că Bruxellesul va trebui fie să colaboreze cu firmele în aplicarea noilor sale norme. Ceea ce ar putea diminua impactul acestora. Mai există și posibilitatea să se pregătească pentru un deceniu de litigii împotriva unor companii cu resurse mari.

Miza ar putea face ca întregul exercițiu să merite. Dar pentru a câștiga încrederea publicului, Comisia va trebui să înceapă să acorde atenție prețurilor publice, conform Reuters.