Norvegia a încheiat cu SUA un acord în valoare de 340 de milioane de euro privind apărarea aeriană.
Anunțul vine în contextul în care țările nordice au promis să crească cheltuielile pentru apărare în urma invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina.
Autoritățile de la Oslo au anunțat luni că au convenit să cumpere rachete de apărare aeriană AIM-120C-8 AMRAAM din SUA. Achiziția are loc în cadrul unei tranzacții în valoare de peste 337 milioane de euro.
Cea mai mare achiziție individuală din Norvegia
Aceasta este una dintre cele mai mari achiziții individuale făcute vreodată de forțele armate norvegiene. Într-o declarație publicată de Agenția Norvegiană pentru Materiale de Apărare, ministrul Apărării, Bjoern Arild Gram, a declarat: „Cu mai multe rachete și mai noi, forțele armate norvegiene vor avea o capacitate mai bună de a proteja Norvegia împotriva atacurilor aeriene”.
Norvegia are o graniță de aproape 200 km cu Rusia. Țara și-a sporit apărarea de la invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina în 2022. Rachetele achiziționate în cadrul acordului sunt destinate în principal sistemelor terestre de apărare aeriană ale țării.
Armele pot fi instalate și pe avioanele de luptă F35A, la dezvoltarea cărora Norvegia a participat. Țara are în prezent 34 de avioane F35 în serviciu activ.
O măsură de consolidare a sistemelor de apărare
Acordul este cea mai recentă măsură luată de țările nordice pentru a-și consolida sistemele de apărare de când Rusia a invadat Ucraina. În timp ce Norvegia, Danemarca și Islanda au fost membri fondatori ai alianței NATO în 1949, Suedia și Finlanda au rezistat întotdeauna apelurilor de a adera la pactul de apărare. Aceștia au devenit parteneri în 1994.
La summitul NATO de la Madrid din iunie 2022, cele două țări au fost invitate oficial să adere. Apoi, au fost lansate și candidaturi oficiale pentru a deveni membre.
Finlanda a fost acceptată în alianță în aprilie 2023, iar candidatura Suediei a fost amânată până în anul următor. Decizia a venit din cauza îngrijorărilor Turciei cu privire la sprijinul acordat de această țară cauzelor politice kurde.
Sprijinul va fi acordat în continuare
În urma aderării sale la NATO, Finlanda și-a majorat cheltuielile pentru apărare cu peste 2 miliarde de euro. Creșterea este de 40%. Suedia, care a reintrodus serviciul militar obligatoriu în 2017, și-a majorat bugetul pentru apărare cu 20 %. Scopul său era de a atinge 2,8 % din PIB până în 2028.
În timp ce liderii europeni se gândesc la modul în care o eventuală a doua președinție Trump ar putea afecta finanțarea de către SUA a NATO și sprijinul acordat Ucrainei, țări de pe întregul continent au promis cheltuieli mai mari pentru apărare și ajutor militar pentru Ucraina.
Premierul norvegian Jonas Gahr Støre a promis anterior că țara va „sprijini Ucraina prin cuvintele și acțiunile noastre atâta timp cât va fi necesar”, conform euronews.
