Giorgia Meloni pare să-i ofere lui Emmanuel Macron un nou motiv de îngrijorare: legitimitatea și succesul liderului italian de dreapta reprezintă o amenințare pentru partidul președintelui francez la viitoarele alegeri europene.
Tensiunile dintre cei doi au apărut în repetate rânduri de când Meloni a preluat puterea anul trecut, migrația fiind un punct fierbinte. Președintele Italiei, Sergio Mattarella, care a aplanat în mod frecvent contrele diplomatice cu Parisul, urmează să se întâlnească miercuri cu Macron în capitala franceză pentru a lua masa de prânz, în cadrul unei deplasări pentru inaugurarea unei expoziții italiene la Luvru.
Miniștrii lui Emmanuel Macron au atacat guvernul italian
Dar, în afară de disputele privind imigrația, preocuparea Parisului este ascensiunea lui Meloni pe scena europeană. Perspectiva ca premierul italian să devină imaginea respectabilă a dreptei în Europa reprezintă o problemă serioasă pentru partidul lui Macron înaintea alegerilor europene din 2024.
Pe măsură ce se apropie campania alegerior europene, miniștrii lui Emmanuel Macron au atacat guvernul lui Meloni în încercarea de a-și diminua adversarii de acasă și anume partidul lui Marine Le Pen. Scopul este, de asemenea, de a împiedica normalizarea premierului italian ca lider respectabil al UE.
Legitimitatea lui Meloni ar putea să se răsfrângă asupra lui Le Pen, sau cel puțin așa se crede. Pentru Paris, este acum mai crucial ca niciodată ca guvernul lui Meloni să nu aibă succes. Macron și aliații săi „se tem că succesul Giorgiei Meloni ar putea fi contagios și ar putea slăbi și mai mult guvernul francez”, a declarat Nicola Procaccini, europarlamentar al partidului Frații Italiei al lui Meloni.
Temerile guvernului francez
Guvernul francez „este îngrozit de ideea că centrul-dreapta din Franța ar putea să se unească și să realizeze în Franța ceea ce s-a întâmplat în Italia”, a adăugat Procaccini. Macron a fost primul lider care s-a întâlnit cu Meloni după numirea sa în funcția de prim-ministru în octombrie, pe fondul îngrijorărilor că istoricul bromance franco-italian dintre Macron și Mario Draghi se apropie de sfârșit.
Dar relațiile au căzut apoi în picaj după ce italienii au direcționat o navă de salvare a migranților către Franța. De atunci, membri ai guvernului francez și ai partidului lui Macron i-au ironizat în mod repetat pe italieni. În schimb, Meloni a acuzat Franța că exclude Italia după ce nu a fost invitată la o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Tensiunile au reapărut luna trecută, când ministrul italian de externe Antonio Tajani a anulat o vizită oficială la Paris după ce ministrul francez de interne Gerald Darmanin a declarat că Roma este „incapabilă” să gestioneze migrația, o răfuială la adresa decalajului dintre promisiunile populiste ale extremei drepte în campania electorală și realitatea atunci când se află la guvernare.
Toți ochii pe 2024
La baza fricțiunilor, inclusiv în ceea ce privește migrația, se află atât politica internă, cât și viitoarele alegeri pentru Parlamentul European. Normalizarea lui Meloni ar putea juca un rol-cheie în strategia Partidului Popular European (PPE) de centru-dreapta pentru viitoarele alegeri.
O posibilă alianță între PPE și partidul lui Meloni i-ar face pe conservatorii europeni și mai influenți la Bruxelles, în detrimentul grupului centrist Renew al lui Emmanuel Macron. Președintele grupului Renew Europe din Parlamentul European și șeful partidului Renaissance al lui Macron, Stephane Séjourne, a atacat-o, de asemenea, în mod repetat pe Meloni în dosare care variază de la migrație la drepturile LGBTQ+, ceea ce arată că atacurile lui Darmanin la adresa politicii de migrație a lui Meloni au fost mai mult decât un pas greșit izolat.
Marc Lazar, istoric la Sciences Po Paris, a prezis că tensiunea va crește în perioada premergătoare alegerilor europene. „Relația franco-italiană va oscila în mod constant între nevoia de a lucra împreună în dosare majore și nevoia fiecăruia dintre ei de a se distanța și de a se diferenția de celălalt din motive de politică internă.”
Meloni a renunțat la atitudinea anti-franceză și anti UE
Pentru Ferdinando Nelli Feroci, președinte al Institutului de Afaceri Internaționale din Roma și fost reprezentant permanent al Italiei la UE, „îl deranjează pe Macron că Meloni ar putea deveni un lider conservator prezentabil și rezonabil, ceea ce s-ar putea întâmpla după alegeri”. Deși președintele francez nu s-a pronunțat el însuși împotriva guvernului italian, frecvența izbucnirilor din partea membrilor partidului său și a miniștrilor săi sugerează că este autorizat comentariul public.
Între timp, atentă să nu fie comparată cu Le Pen, Georgia Meloni a renunțat progresiv la narațiunea radical antifranceză și anti-UE pe care a folosit-o înainte de a câștiga puterea. În pofida unor certuri cu Bruxelles-ul, liderul italian a adoptat o poziție mai pro-UE, a fost de partea NATO în ceea ce privește invazia Rusiei în Ucraina și a susținut că partidul său nu cochetează cu trecutul fascist al Italiei.
Și chiar dacă perspectivele unei iubiri par slabe, nu totul este pierdut pentru relația dintre liderii franco-italiani. În spatele postărilor politice, Franța și Italia au colaborat în mai multe domenii, inclusiv în ceea ce privește politica industrială, care a fost în mod tradițional un subiect de dispută între cele două țări.
