UE a adoptat o lege istorică pentru protejarea naturii după un vot pe muchie de cuțit. Astfel a pus capăt unui blocaj de luni de zile între statele membre, speriate de protestele violente ale fermierilor.
Legea stabilește un obiectiv de refacere a cel puțin 20% din terenurile și mările UE până la sfârșitul deceniului.
Voturi la limită
Legiuitorii și guvernele au diluat propunerea în lunile premergătoare alegerilor europene. În care partidele de extremă dreapta au câștigat locuri, iar partidele verzi le-au pierdut. Însă, în ciuda concesiilor, susținătorii abia au obținut un număr suficient de voturi din partea statelor membre la votul de luni din Luxemburg.
„Astăzi marchează o zi importantă pentru Europa. Trecem de la simpla protecție și conservare a naturii la restaurarea activă a acesteia”, a declarat César Luena, un eurodeputat spaniol de centru-stânga care a condus negocierile Parlamentului European privind legea.
Propunerea fragilă a fost aproape torpilată în Parlamentul European anul trecut. Apoi a fost împinsă în pragul colapsului în martie, când Ungaria și-a retras în mod neașteptat sprijinul. Irlanda a condus o campanie ulterioară de convingere a altor țări. A îndemnat miniștrii să evite revenirea asupra unor compromisuri care fuseseră deja convenite.
Dar până în ultimele momente nu era clar dacă susținătorii legii au adunat suficiente voturi pentru a obține o majoritate calificată de 55% din statele membre reprezentând cel puțin 65% din populația UE.
Legea a fost adoptată cu greu
Miniștrii mediului au votat legea cu o majoritate foarte mică. După ce Slovacia și Austria, care s-au răzgândit, au depășit cu 1,07 puncte procentuale pragul pentru populație.
Pieter de Pous, analist la grupul de reflecție E3G, a declarat: „Nicio altă parte a lumii nu mai are atât de puțină natură. Nu are mai multă nevoie de această lege și a fost atât de aproape de a nu o avea”.
Ministrul austriac al climei, Leonore Gewessler, anunțase duminică că va vota în favoarea legii. În ciuda incertitudinii cu privire la capacitatea sa de a face acest lucru. Opoziția din partea statelor federale, care a fost parțial anulată, și rezistența partenerilor săi de coaliție au lăsat-o într-o zonă gri din punct de vedere juridic.
Decizia sa ar putea duce la destrămarea coaliției guvernamentale austriece dintre Verzi, care controlează Ministerul Mediului, și ÖVP, de centru-dreapta, care controlează Ministerul Agriculturii. Cancelarul austriac, Karl Nehammer, a scris președinției belgiene a Consiliului UE pentru a o îndemna să nu țină cont de votul ei. A argumentat că nu avea dreptul să susțină proiectul de lege.
Disputa a escaladat până la cele mai înalte niveluri ale politicii austriece. Gewessler a declarat că a solicitat mai multe opinii juridice și că afirmațiile cancelarului sunt „incorecte”. ÖVP a declarat că va depune plângere penală împotriva ei pentru abuz de putere, secretarul său general, Christian Stocker, susținând că Gewessler „nu poate împăca ideologia sa verde cu faptul că acționează în conformitate cu legea”.
Natura moare sub ochii liderilor europeni
Numărătoarea finală a arătat că 20 de țări au votat în favoarea legii privind restaurarea naturii. Finlanda, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia și Suedia au votat împotriva legii. În timp ce Belgia s-a abținut. Acestea au criticat costul propunerii și au spus că aceasta le-ar impune prea multe sarcini administrative.
Natura moare mai repede decât au observat vreodată oamenii. Iar 81% dintre habitatele europene sunt în stare proastă, potrivit Agenției Europene de Mediu. UE a făcut presiuni asupra altor țări pentru ca acestea să se angajeze să atingă obiective mai ambițioase de protejare a naturii în cadrul unui summit privind biodiversitatea desfășurat la Montreal în 2022. Dar de atunci liderii săi au dat înapoi în ceea ce privește angajamentele naționale și europene.
„UE trebuie să își facă partea sa pentru a aborda criza globală a biodiversității”, a declarat Magnus Heunicke, ministrul danez al mediului, în timpul unei dezbateri care a avut loc luni. „Cetățenii noștri se așteaptă ca noi să luăm măsuri decisive și să facem acest lucru fără alte întârzieri.”
Legea conține prevederi pentru a inversa declinul populațiilor de polenizatori, cum ar fi albinele, până în 2030. Statele membre vor trebui, de asemenea, să pună în aplicare măsuri de refacere a turbăriilor drenate și să contribuie la plantarea a cel puțin 3 miliarde de copaci în plus.
Militanții au sărbătorit votul ca pe o victorie „istorică” pentru natura europeană. Dar au criticat „atacurile persistente” care au diluat măsurile.
O coaliție de grupuri de mediu condusă de WWF Europa a solicitat statelor membre să pună în aplicare legislația cât mai curând posibil. „Votul de astăzi este o victorie masivă pentru natura Europei. Dar și pentru cetățenii care au cerut de mult timp măsuri imediate pentru a aborda declinul alarmant al naturii”, au declarat aceștia, potrivit The Guardian.
