Crearea unui nou Cod Silvic, care va pune bazele legale pentru implementarea inițiativelor și activităților menite să modernizeze silvicultura românească și să o alinieze la provocările viitoare, este un obiectiv extrem de important în cadrul Strategiei naționale pentru păduri 2030 și al Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR)
Pentru a produce un cadru legal compact, cuprinzător și coerent, modificarea acestui act normativ semnificativ necesită revizuirea și reorganizarea întregii legislații. Dar, se pare că îndeplinirea acestui jalon al PNRR vine cu multe provocări.
Noul Cod Silvic limitează accesul în păduri
Proiectul noului Cod Silvic, o etapă necesară în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ar împiedica jurnaliștii și activiștii de mediu să aibă acces la păduri, potrivit Societății Academice Române (SAR), care solicită Ministerului Mediului să nu le obstrucționeze și să le limiteze activitatea. Aceștia cer ca libertatea de acces în aceste zone naturale să fie asigurată. „În forma supusă consultării publice, proiectul reglementează accesul în pădure în două articole distincte: în scop recreativ, respectiv în scop profesional (pentru administrarea pădurii, control, activități economice și cercetare științifică), enumerând, în mod limitativ, categoriile de personal care au acces în pădure, fără ca printre acestea să se regăsească jurnaliștii și activiștii de mediu”, se arată în cadrul unui comunicat al SAR.
Conform reprezentanților SAR, activitatea jurnaliștilor și a activiștilor de mediu este foarte importantă la nivelul pădurilor din România, aceștia realizând investigații și raportând autorităților activități precum tăierea de arbori din zone ilegale. Astfel, activitatea acestora ajută la protejarea cadrului natural. „Acest mod de reglementare riscă să genereze probleme grave pentru jurnaliștii și activiștii de mediu în raport cu persoanele, ocoalele silvice și firmele ale căror activități în pădure le investighează, documentează, monitorizează și raportează, că e vorba de tăieri de arbori, vânătoare, administrare de arii protejate ori dezvoltarea unor diferite proiecte, mai mult sau mai puțin legale” a explicat Mihai Goțiu, responsabil de dezvoltarea și promovarea politicilor de mediu în cadrul SAR.
Așadar, SAR dorește ca anumite amendamente din cadrul noului Cod Silvic să fie modificate sau eliminate. Așadar, aceștia cer eliminarea clauzelor care declară animalele sălbatice și peștii din râurile de munte ca fiind proprietatea proprietarilor de păduri. De asemenea, aceștia doresc ca stocarea supravegherii video a acestor zone protejate să fie păstrată pentru mai mult de 30 de zile. În plus, se solicită eliminarea clauzei care permite reutilizarea bunurilor confiscate dacă procesul durează mai mult de șase luni și reintroducerea infracțiunii de distrugere, rupere sau dezrădăcinare a arborilor în locuri publice.
Procese și conflicte
Potrivit reprezentanților SAR, scopul acestui nou Cod Silvic este de a elimina pe cât posibil infracțiunile desfășurate în păduri. Dar, având în vedere aceste noi prevederi, se pare că îi va ajuta mai mult pe cei care le comit să se ascundă. Astfel, aceste noi prevederi legislative vor genera procese și conflicte.
„Nu-mi pun problema că jurnaliștii de investigație ori activiștii de mediu, membri sau nu în ONG-uri, se vor speria de o asemenea reglementare absurdă și că nu vor mai merge în păduri, dar e o problemă de principiu, pe de o parte pentru că activitatea lor răspunde unor interese legitime ale cetățenilor și trebuie recunoscută ca atare, pe de altă parte pentru că rostul Noului Cod Silvic e de diminua infracțiunile din păduri, nu de a-i ajuta să le ascundă pe cei care le comit” se arată în cadrul comunicatului, conform Libertatea .
