Gabriela Firea, Ministrul Familiei, a postat luni pe pagina sa personală de Facebook, cifrele care demonstreză consumul de droguri în rândul tinerilor. Așadar, în România cifrele oficiale sunt șocante, 1,2 milioane de consumatori ocazionali, iar unul din patru bucureşteni între 12 şi 65 de ani a încercat măcar o dată substanțe interzise.
Acest subiect destul de controversat pe care nu multă lume este dispusă să îl abordeze, a ajuns să demonstreze astăzi o realitate înfricoșătoare pentru români.
”Chiar şi în România, cifrele oficiale sunt înspăimântătoare: 1,2 milioane de consumatori ocazionali. M-am întâlnit cu Gigel Lazăr, preşedintele Federaţiei Neguvernamentale Antidrog, unul dintre cei mai aprigi luptători împotriva acestui fenomen îngrijorător. Statisticile naţionale nu trebuie neglijate. Avem peste 16% dintre tineri care au încercat măcar o dată droguri sau chiar le consumă ocazional. În Capitală, cifrele sunt şi mai rele: unul din patru bucureşteni între 12 şi 65 de ani a încercat măcar o dată substanţe interzise” afirmă ministrul. Trebuie să-i facem pe tineri să înţeleagă riscurile la care se expun şi cum li se poate schimba viaţa pentru totdeauna. Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse este un partener în această luptă. Ne implicăm în campaniile naţionale antidrog destinate copiilor, tinerilor, dar şi familiilor acestora ” este susținut de Gabriela Firea în postarea de pe Facebook.
Fenomenul drogurilor în România
Conform celui mai recent studiu, realizat în anul 2020 de către Agenția Națională Antidrog, la nivelul populaţiei generale se identifică o prevalenţă de-a lungul vieţii a consumului oricărui tip de drog ilicit de 10,7%. Prevalenţa în ultimul an a acestui tip de consum este de 6%, în timp ce, pentru consumul din ultima lună, se observă o prevalenţă de 3,9%.
În funcţie de grupa de vârstă, cele mai mari prevalenţe, indiferent de perioada de timp analizată, se înregistrează în grupele de vârstă 15-34 ani, confirmând rezultatele celorlalte studii, conform cărora aceasta este grupa de vârstă cu cel mai mare risc de consum: 16,9%, 10%, respectiv 6,6%.
De-a lungul perioadei de implementare a Strategiei Naționale Antidrog 2013-2022, concluziile celor trei studii realizate în acest interval (2013, 2016, 2020) prezintă o creştere a consumului oricărui drog ilicit pentru toate cele trei tipuri de consum menționate (pentru consum experimental, de la 6,6% în 2013, la 10,7% în 2020, pentru consum recent, de la 2,5%, la 6%, pentru consum actual, de la 1,1%, la 3,9%). Comparativ cu ritmul de creștere înregistrat pe perioada de implementare a Strategiei Naționale Antidrog 2005-2012, cel identificat în perioada de referință (2013-2022) a fost mai mic, (38,3%, față de 78,8% pentru consumul experimental, 58,3%, față de 84% pentru consumul recent și 71,8%, față de 90,9% pentru consumul actual).
Cea mai mare creștere se constată în cazul consumului actual al oricărui drog ilicit în populația generală, ceea ce înseamnă o creștere a numărului consumatorilor dependenți și, implicit, o nevoie crescută pentru servicii de asistență, conform unui studiu realizat de Strategia Națională în Domeniul Drogurilor 2021 – 2025.
