După cum se știe, în România se lucrează, în prezent, la o nouă lege a pensiilor, împreună cu Banca Mondială și cu Comisia Europeană. Aceasta este o obligativitate înscrisă printre reformele asumate în PNRR. Legea va stipula în clar criteriul contributivității și în cazul pensiilor militare.
Așadar, Comisia Europeană a cerut României să includă și pensiile militare în reforma sistemului, care se va baza, cum am scris și mai sus, pe principiul contributivității, scrie Economedia, citând surse guvernamentale anonime.
Până acum, în sistemul contributivității, pensiile militare nu au fost incluse, pentru că s-a considerat că acestea nu sunt pensii speciale, ci sunt pensii „de serviciu” sau pensii „ocupaționale”. Majoritatea sunt plătite de la bugetul de stat.
Nimic fără contributivitate
Potrivit acelor surse, Guvernul reface acum componența comitetului interministerial pentru reforma sistemului de pensii din România, astfel încât la negocieri să ia parte și Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale și Serviciul Român de Infomații, instituții care au case sectoriale de pensii.
Intrarea în vigoare a noii legi privind sistemul de pensii, care înlocuiește dispozițiile Legii nr. 127/2019 are termen în PNRR în primul trimestru din 2023, în timp ce intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale are termen în PNRR în ultimul trimestru din acest an.
Bode: Trăiască contributivitatea
Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, afirma la începutul acestui an că cei care confundă pensiile militare cu pensiile speciale fac o greşeală. El a recunoscut, însă, că „presiunea pe buget dată de aceste pensii este, într-adevăr, mare”.
„Sunt întru totul de acord că în România pensiile trebuie să fie plătite pe principiul contributivităţii. Sunt întru totul de acord ca în România să nu avem pensii speciale, însă cine confundă pensiile militare cu pensiile speciale face o greşeală. Şi pensiile de serviciu, pensiile militare, pensiile din sistemul nostru al Afacerilor Interne sunt, în acest moment, undeva la o presiune pe buget la 5,2 miliarde de lei. Vorbim despre 97.000 de pensionari proveniţi din sistemul de ordine publică, vorbim despre pensii cuprinse între 1000 şi 2500 lei într-un număr de aproximativ 21.000 de pensionari pentru care s-a aplicat acea indexare de 10%. Toţi cei care aveau pensii sub 2500 lei au primit această indexare. Aşadar nu cred că este corect să punem semnul egal între pensiile militare şi pensiile speciale”, spunea Bode, la începutul anului.
Nu sunt nesimțite
Și ministrul Apărării, Vasile Dîncu, insista, la începutul anului, că pensiile militare nu sunt pensii speciale, ci sunt pensii de serviciu.
„S-a vorbit despre contributivitate la un moment dat. Statul român contribuie la fondul de pensii pentru serviciul pe care îl fac militarii. Nu este o pensie de contributivitate directă, pentru că nu militarii au plătit, dar de fapt acestea sunt pensii de serviciu”, explica Vasile Dîncu.
El susținea că în armată nu există „pensii nesimțite” și nici măcar foarte mari, ba mai mult, sunt o serie de „nedreptăți” ce trebuie corectate în sistem, pentru că pensiile militarilor nu au mai fost indexate, de exemplu, din 2016.
„Nu cred că sunt pensii nesimțite sau pensii foarte mari și acestea sunt vârfurile, dar din nefericire, am descoperit și pensii de 1.500 de lei, pensii chiar de 1.000 de lei, pentru oameni care au avut vechime mai puțină în armată sau care au ieșit la un moment dat, pentru că au fost scoși oarecum obligatoriu, pentru că s-a reformat armata după intrarea în NATO. Au primit atunci o compensație, însă au rămas cu pensii foarte mici. Și aceștia, dar și alții au nevoie de o reglementare”, a punctat Vasile Dîncu.