La nivelul Uniunii Europene România și Bulgaria ocupă ultimele locuri în privința speranței de viață. În țara noastră pragul este 72,9 ani în timp ce bulgarii trăiesc aproximativ 71,4 ani.
În ultimele două decenii speranța de viață a crescut de la 69 de ani la 75,6 ani. Chiar și în aceste condiții tot rămânem la coada clasamentului. După pandemia COVID-19 din 2020/21, procentul a scăzut la 72,9.
Speranța de viață a românilor
Sub noi se află bulgarii, cu o speranță de viață de 71,4 ani. Ceva mai bine stă Grecia cu 80,3 ani la care se adaugă Suedia și Spania cu 82,3 respectiv 83,3 ani. Germanii trăiesc în medie 80,9 ani în timp ce un speranța de viață pentru un polonez este 75,6 ani.
Statisticile indică faptul că rezidenții din mediul urban trăiesc mai mult decât cei de la sate. Decalajul dintre cele două medii este 76,7 respectiv 74 de ani potrivit Anuarului Demografic al României 2015.
Femeile trăiesc semnificativ mai mult, în acest caz raportul este de 76,7 ani față de 69 de ani. În privința indicatorilor care calculează media anilor rămași după pensionare, în 2021, speranța de viață a fost de 14,7 ani, în timp ce în Bulgaria în aceeași perioadă media a fost de doar 13,7 ani fapt ce a plasat din nou cele două state pe ultimele poziții la nivelul Uniunii Europene.
În termeni comparativi speranța de viață pentru un german pensionat la 65 de ani a fost de 19,6 ani, iar un spaniol trăiește în medie 21,4 ani după ce s-a pensionat. Media europeană a fost de 19,3 ani.
Rata mortalității infantile
Un alt indicator al calității vieții în rândul familiilor tinere constă rata mortalității infantile. Chiar dacă România a înregistrat progrese la acest capitol, țara noastră râmâne pe ultimul loc în Uniunea Europeană cu cele mai multe decese înregistrate la mia de nașteri, 5,6% în 2020 față de media europeană de 3,6 la mia de nașteri. Rata mortalității infantile este de 4,5 la mie în mediul urban și de 6,8 la mie în cel rural.
Principalele cauze care contribuie la diminuarea speranței de viață este dată de stilul de viață nesănătos pe care îl au românii caracterizat printr-o alimentație precară, consum de alcool și fumatul în exces.
„Din păcate, stilul nostru de viață nu este un stil adaptat unor măsuri preventive, adică să luăm măsurile înainte de a apărea boala. Dacă am adapta sau am adopta un stil de viață sănătos și în care să ne gândim la prevenție, aceste boli ar fi descoperite din timp și tratate, iar speranța de viață sigur ar crește. Potrivit statisticilor, 1 pacient din 4 e hipertensiv și tot 1 din 4 români suferă de afecțiuni la nivelul circulației periferice”, a precizat medicul de familie Călin Man, citat de Digi 24.
