Administrația Națională de Meteorologie (ANM) nu vine cu vești prea bune pentru agricultorii din Dobrogea, Muntenia și Moldova. Aceste zone vor fi afectate și în acest an de seceta pedologică. Cantitatea redusă de apă din sol va afecta viitoarea producția agricolă.
Acest lucru se va simți pe termen lung, culturile de câmp se vor afla în stare de repaus biologic, iar în zonele de câmpie, procesul de creștere și dezvoltare la speciile de toamnă va fi unul mai lent.
Anul agricol 2021-2022, cel mai secetos din istoria măsurătorilor
„Până la 31 martie, când fermierii ştiu că această dată coincide cu încheierea stagiului de acumulare a apei în sol, fiecare picătură de apă, indiferent că va fi lichidă sau solidă din stratul protector de zăpadă va conta foarte mult în ceea ce priveşte evoluţia culturilor în primăvară, a celor înfiinţate în toamnă, dar mai ales campania din primavara 2023”, a explicat pentru stirileprotv, Elena Mateescu, Directorul Administrației Naționale de Meteorologie.
Anul agricol 2021-2022 a fost cel mai secetos din istoria măsurătorilor meteorologice, din păcate în această iarnă regimul pluviometric nu a fost prea darnic în ceea ce privește cantitatea de precipitații. Acest lucru face ca rezerva de apă a solului să fie extrem de redusă.
„Trebuie să pornim de la analiza stadiului actual în ceea ce priveşte rezerva de apă din sol pentru că la acel moment discutam în continuare de secetă pedologică extremă, puternică şi moderată în partea de sud-est a ţării, mai exact în Dobrogea, în Bărăgan, în sudul Moldovei, acolo unde cantităţile de precipitaţii de la începutul noului an agricol curent, 1 septembrie 2022 şi până în prezent, au fost unele sub mediile climatologice lunare. De asemenea, vorbim de o aprovizionare satisfăcătoare pe profilul 0 – 100 centimetri în cea mai mare parte a Olteniei, Munteniei, în centrul Transilvaniei şi în cea mai mare parte a Moldovei”, a completat meteorologul Elena Mateescu.
Situația se va menține și în anul agricol 2022-2023
În tradiția populară se spune că atunci când stratul de zăpadă este mare, recolta va fi pe măsură, însă cum în ultima perioadă nu am avut parte de prea multe precipitatii în principalele zone agricole ale țării „Trebuie să luăm în considerare că lunile de iarnă nu sunt foarte bogate în precipitaţii. Ianuarie are o cantitate medie multianuală de 33,7 litri pe metru pătrat, februarie este cea mai săracă lună a anului şi a iernii în precipitaţii, în medie 31,6 litri pe metru pătrat şi chiar şi în prima lună de primăvară, martie 38,3 litri pe metru pătrat. Şi dacă am intrat în iarnă cu deficit de apă în sol, iată mediile multianuale în parametri reprezintă, de asemenea, valori mai coborâte, de aceea situaţia în această parte a ţării trebuie atent monitorizată”, a adăugat Elena Mateescu.
Aceeași problemă o semanlează și vicepreședintele Comisie de Agricultură a Parlamentului, deputatul Emil Dumitru: „Din păcate, nu sunt semne bune nici anul acesta în anul agricol 2022-2023, cel puţin în partea sud-est avem deficit de umiditate în sol. Temperaturile ridicate favorizează dezvoltarea de boli şi de dăunători. Practic, am avut o presiune nemaivăzută de dăunători la rapiţă în toamna acestui an.
Au fost nevoiţi fermierii să efectueze câte trei, patru tratamente cu insecticide, pentru că atacul a făcut foarte puternic. Din păcate, în momentul de faţă putem să discutăm dacă vremea va continua la fel de o secetă care uşor, uşor se va instala şi va afecta din nou producţia culturilor de cereale înfiinţate în toamnă şi culturilor de primăvară. Irigaţii avem undeva pe un milion de hectare. Din nouă milioane de hectare practic doar un milion de hectare îl avem irigat”.
Stratul de zăpadă se reduce de la an la an
Se pare că situația va continua și în anii următori, schimbările climatice și gazele cu efect de seră vor diminua semnificativ cantitatea de zăpadă. Climatologul Roxana Bujoru atrage atenția asupra faptului că vom avea probleme în ceea ce privește gestionarea resursei de apă sau producția agricolă.
„Deja trăim efectele schimbării climei şi în datele noastre de observaţie vedem că stratul de zăpadă îşi reduce extinderea şi grosimea medie în ultimii ani, în ultimele decenii, dacă comparăm deceniile precedente, iar acest semnal, din păcate, care este în legătură cu schimbarea climei va fi amplificat în anii ce urmează, în funcţie şi de felul în care vom gestiona emisiile de gaze cu efect de seră la nivel global.
Dacă emisiile vor continua să crească şi concentraţiile de gaze cu efect de seră vor fi din ce în ce mai mari, atunci, din păcate, şi la nivelul României acest semnal al dispariţiei pe arii mari a zăpezii va continua şi vor fi probleme, nu doar probleme legate de plăcerea sărbătorilor, ci şi probleme legate de gestionarea resursei de apă, de agricultură şi evident turism”, a declarat Roxana Bujoru pentru stirileprotv.ro.
