Conform cifrelor preliminare ale recensământului din România, populația maghiară din Transilvania a scăzut considerabil față de 2011, la ultimul recensământ. În acest context, Alianţa Maghiară din Transilvania (AMT) a transmis un comunicat în care acuză acțiunile autorităților române împotriva maghiarilor, care au dus la acest declin demografic.
Potrivit comunicatului Alianței Maghiare, care a fost transmis către agenția maghiară de presă MTI, populația maghiară din România a scăzut cu aproximativ 225.000 de persoane, față de 2011 când a avut loc ultimul recensământ, ajungând la o populație de puțin peste 1 milion de locuitori, ceea ce înseamnă o cincime din totalul etnicilor maghiari de pe teritoriul României.
Cu această ocazie, AMT a invocat „eficienţa genocidului tăcut împotriva maghiarilor pe timp de pace”, considerând că tratamentul românesc asupra etnicilor maghiari este în spatele declinului populației.
„Pentru a înţelege mai bine gravitatea situaţiei, scăderea populaţiei este aproximativ la fel de mare ca şi când ar fi dispărut întreaga populaţie maghiară din judeţul Harghita, unde trăiesc cei mai mulţi etnici maghiari”, se arată în documentul semnat de preşedinţia naţională a Alianţei Maghiare din Transilvania, formată prin fuziunea Partidului Popular Maghiar şi Partidul Civic Maghiar, transmite Adevărul.
Populația maghiară, în continuă scădere
Comunicatul arată că, de la primul recensământ de după căderea regimului comunist, în 1992, populația maghiară din România a fost într-un declin constant, cu o scădere de 620.000 de locuitori în ultimii 30 de ani, ceea ce înseamnă în jur de 40% din totalul său.
„Acest lucru înseamnă că în trei decenii am pierdut aproape 40% din membrii comunităţii noastre”, se arată în comunicat, care avertizează că, dacă această tendință de scădere continuă, maghiarii din Transilvania ar putea dispărea ca popor, după mai bine de un mileniu de continuitate de locuire.
ATM consideră că cifra de un milion de locuitori nu este o realizare, ba chiar ar trebui să fie o îngrijorare reală, iar cei care încearcă să minimalizeze problema aduc un afront direct comunității maghiare.
„Nu poate exista niciun câştig politic sau interes de partid care să permită ca rezultatul recensământului să fie prezentat ca un succes parţial şi facem apel la toţi factorii politici maghiari să-şi pună propriile interese de comunicare, cel puţin în această chestiune, în spatele interesului comunitar”, se mai precizează în comunicat.
Comunicatul subliniază ideea că această scădere dramatică a populației nu se datorează doar situaţiei economice şi educaţiei precare a maghiarilor în comparaţie cu media naţională, ci mai degrabă crizei de valori naționale ale comunității maghiare. Aceasta este cauzată de subordonarea intereselor locale și comunale direct către autoritatea din București, fără a lua în considerare nevoile reale ale comunității, citează G4Media.
Care sunt cifrele reale
Pe de altă parte, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, consideră că populaţia maghiară din România depăşeşte cu siguranță cifra de un milion, deoarece aproape 2,5 milioane de cetăţeni nu şi-au declarat naţionalitatea la recensământul din România, iar printre aceştia proporţia maghiarilor este cu siguranţă la fel ca în cazul celor care şi-au declarat naţionalitatea, deci nu se poate vorbi de o scădere de 250.000 de persoane, relatează agenția ungară MTI, citând portalul de ştiri Maszol.ro.
„Suntem peste un milion de oameni şi nu putem vorbi de o scădere de aproximativ 250.000, deoarece aproape 2,5 milioane de cetăţeni nu şi-au declarat naţionalitatea, iar printre aceştia proporţia maghiarilor este cu siguranţă la fel ca în cazul celor care şi-au declarat naţionalitatea, prin urmare legea numerelor mari se aplică şi aici. Cred că suntem cu mult peste un milion”, a declarat Kelemen Hunor.
