O recentă veste vine dinspre Ucraina, și ne privește în mod direct. La această oră, în Ucraina se schimbă numele străzilor care erau botezate după personalităţi de vază din Rusia.
Pe cale de consecință, în regiunea Cernăuţi, asociaţiile locale ale etnicilor românilor au înaintat propuneri de nume româneşti.
„Consulatul general al României a intervenit pe lângă autorităţile din regiunea Cernăuţi pentru ca liderii comunităţilor să fie primiţi la consultări, la comisia de toponime din cadrul primăriei. Să sperăm că şi o parte din personalităţile noastre îşi vor găsi locul ca denumire pe aceste străzi”, a spus consulul Irina Stănculescu, după cum transmite Rador.
Eroii din Cernăuți
Doi tineri, etnici români, din regiunea Cernăuți au fost decorați post-mortem de președintele Ucrainei Volodimir Zelenski cu distincția „Pentru vitejie”, de gradul III.
Alexei Anichitoi din localitatea Tărăsăuți și Marin Melnicov din satul Vancicăuți, regiunea Cernăuți, ambii români din fostul raion Noua Suliță, au căzut pe câmpul de luptă în primele zile ale lunii martie anul curent, apărând eroic hotarele Ucrainei de vrăjmașii ruși.
Tinerii militari Alexei Anichitoi și Marin Melnicov au fost petrecuți pe ultimul drum cu onoruri militare și înmormântați creștinește.
Decretul președintelui Ucrainei stipulează că acești tineri au fost decorați post-mortem „Pentru curajul personal și acțiunile proprii, manifestate în apărarea suveranității statului și a integrității teritoriale a Ucrainei”, se arată într-un mesaj.
Potrivit publicației cernăuțene „ Molodyi Bukovineț”, distincțiile au fost înmânate rudelor celor doi Eroi ai Ucrainei.
Relațiile noastre cu Ucraina
Scriitorul și analistul Armand Goșu scria, mai demult că ”Relaţiile dintre România şi Ucraina s-au răcit mai ales după 2009. Atunci, ţara noastră câștiga la Haga o bună parte din platoul continental din Marea Neagră pe care îl revendica. Un platou continental care pare bogat în resurse energetice. Insula Şerpilor, luată în 1948 de URSS, a rămas la ucraineni. Nu era, de altfel, o miză în procesul de la Haga, ci doar un reper matematic în demonstrarea vastității teritoriului pe care îl revendicam”.
”Relațiile dintre România și Ucraina au fost marcate și de anii de negocieri fără rezultat pentru oprirea forărilor la Canalul Bîstroe, a mai precizat Goșu.
”Iar în 2010, motivând necesitatea unor modernizări pentru pregătirea intrării în Schengen, România a închis cinci puncte de trecere a frontierei cu Ucraina, toate pe graniţa de nord.
„Atunci, cu o notă verbală de la MAE, s-a declarat că temporar vor fi închise în scopul pregătirii României pentru intrarea în zona Schengen. Aşa a rămas situaţia atât în nord, cât şi la graniţa de sud-est. Aici, satul românesc Periprava şi micul orăşel ucrainean Vîlcovo se află la o lăţime de Dunăre unul de altul, dar oamenii, mulţi dintre ei rude, nu se pot întâlni aşa de simplu unii cu alţii, pentru că nu există un punct de trecere a frontierei. Sunt astfel obligaţi să ocolească sute de kilometric, mai spunea analistul
Acestea sunt doar două exemple care definesc relaţiile între România şi Ucraina. Mai sunt şi altele.
