Infofinanciar > Lumea la zi > NYT: Vladimir Putin oferă un răspuns discret la atacul asupra Israelului. Atitudinea spune multe
Lumea la zi

NYT: Vladimir Putin oferă un răspuns discret la atacul asupra Israelului. Atitudinea spune multe

Netanyahu și Putin, Sursă foto: CNN
Sursa foto Arhiva companiei

Vladimir Putin a proiectat de mult timp legături de prietenie cu Israelul. Dar tăcerea sa de la atacul de sâmbătă ilustrează modul în care războiul din Ucraina a tensionat relația dintre cele două țări.

El a ajutat la stabilirea călătoriei fără vize între Rusia și Israel în 2008. Acesta a prezidat construcția unui vast Muzeu Evreiesc din Moscova în 2012. Alături de premierul Benjamin Netanyahu la Ierusalim în 2020, a dezvelit un memorial al victimelor asediului Germaniei naziste asupra Leningradului.

Dar în mijlocul celui mai grav atac asupra Israelului din ultimii 50 de ani, înalta considerație pe care Putin a arătat-o pentru Israel în trecut pare remarcabil de absentă. La mai mult de trei zile de la începutul incursiunii Hamas, nu a existat niciun mesaj de condoleanțe din partea Kremlinului. Deși, Putin a publicat anterior astfel de note de simpatie în urma atacurilor teroriste din Israel.

Vladimir Putin, prieten adevărat sau de fațadă?

Și nu l-a sunat încă pe Netanyahu. Putin a vorbit cu liderii israelieni de cel puțin 11 ori în 2022. El a dezvoltat o relație strânsă cu Netanyahu de-a lungul a mai mult de un deceniu de întâlniri și convorbiri telefonice. În schimb, purtătorul de cuvânt al lui Putin a adoptat luni o poziție neutră. El a spus că Rusia este „extrem de îngrijorată” și cerând o încetare imediată a luptelor.

La televiziunea de stat rusă și în blogosfera pro-Kremlin, comentatorii au reacționat la atacul asupra Israelului cu o bucurie abia voalată. Atacul a fost prezentat ca o revelație a slăbiciunii Occidentului și ca pe începutul unui război care ar putea diminua sprijinul occidental pentru Ucraina.

Această schimbare brutală pune în lumină o consecință a invaziei lui Putin în Ucraina. Se remarcă un declin puternic al relației dintre Moscova și Israel din ultimul an și jumătate. Un declin de care unii lideri evrei se tem că prezice o creștere a antisemitismului în interiorul Rusiei.

Este cel mai recent conflict într-o regiune în care Moscova a jucat un rol major. Acolo, acum nu dorește sau nu poate exercita o influență prea mare. Acest lucru s-a întâmplat în mod dramatic luna trecută în regiunea Caucazului. Rusia nici măcar nu a părut să încerce să oprească Azerbaidjanul să preia controlul enclavei separatiste Nagorno-Karabah, populată de armeni. Aceasta a fost o înfrângere usturătoare pentru Armenia, aliatul militar al Rusiei.

Vrea Putin oare să se oprească războiul din Israel?

Sprijinul Moscovei pentru cauza palestiniană datează din perioada sovietică. Putin a echilibrat acest lucru prin crearea unor legături puternice cu Israelul. Așadar, poziția de braț a Kremlinului față de Israel din ultimele zile „este cu siguranță o manifestare a unei relații care se deteriorează”, a declarat Pinchas Goldschmidt, care a fost rabin-șef al Moscovei timp de aproape 30 de ani. Acesta a refuzat să sprijine războiul din Ucraina.

Rabinul Goldschmidt a vorbit prin telefon din Israel. El a spus că mulți lideri evrei l-au văzut cândva pe Putin ca pe un aliat în păstrarea vie a memoriei celui de-al Doilea Război Mondial. Când președintele rus a început să echivaleze în mod fals actualul guvern al Ucrainei cu Germania nazistă pentru a justifica o invazie, „atunci evreii au spus: „Nu facem parte din asta””.

Există motive geopolitice clare pentru această schimbare a lui Vladimir Putin în ceea ce privește Israelul. În Orientul Mijlociu, Rusia a încercat mult timp să joace un rol de kingmaker și să construiască relații cu toate puterile majore. Moscova se află acum în postura de a fi îndatorată Iranului. Acesta stat este unul dintre principalii săi furnizori de arme pentru războiul din Ucraina. De asemenea, Iranul este un dușman al Israelului.

Când s-a „rupt relația”?

Anii trecuți, Putin căuta modalități de cooperare cu țările occidentale. Acum pare să vadă puțin stimulent pentru a încerca să colaboreze cu acestea pentru a intermedia încetarea luptelor din Israel. În același timp, forțele rusești sunt lovite de armamentul occidental în Ucraina. Dar există, probabil, și motive mai personale. Putin pare înțepat de faptul că Israelul și liderii evrei din întreaga lume nu-i susțin narațiunea sa falsă despre faptul că Ucraina este condusă de „naziști”. În ultimele luni, el l-a atacat în mod repetat pe președintele Ucrainei pentru că a condus un guvern nazist, deși este evreu. În iunie, Vladimir Putin a afirmat că „mulți prieteni evrei” i-au spus că Zelenski este „o rușine pentru poporul evreu”.

Încă de anul trecut au existat semne că relația se destramă. Rusia a luat măsuri drastice împotriva Agenției Evreiești. În iunie, Ministerul de Externe al Rusiei l-a convocat pe ambasadorul israelian pentru a susține că trimisul Israelului în Ucraina a fost complice la „albirea” crimelor naziste.

„Nimeni de la Kremlin nu se grăbește să-și arate compasiunea față de victimele incursiunii Hamas în Israel. Acest lucru vă arată, de asemenea, atitudinea emoțională – „nemulțumire” este cuvântul potrivit”, a declarat Alexander Gabuev. Acesta este director al Centrului Carnegie Rusia Eurasia.

El a adăugat că propagandiștii ruși prezintă incursiunea ca pe o binefacere pentru Rusia. Aceștia ar putea avea dreptate. Kremlinul „este în mod pasiv un beneficiar, cel puțin pentru moment”, al luptelor. Astfel, oficialii de la Washington ar putea avea mai puțin timp pentru a se concentra asupra modului cel mai bun de a sprijini Ucraina.

Cum este văzut războiul din Israel în Rusia?

„Imaginea invincibilei fortărețe israeliene tocmai s-a prăbușit”, a declarat Olga Skabeyeva. Ea este prezentatoare a unui talk-show pe canalul Rossiya-1. Referindu-se la navele de război pe care Statele Unite le mută acum mai aproape de Israel, ea a adăugat: „Urmează portavioanele americane?”.

Cu toată frustrarea lui Vladimir Putin, Israelul nu a aprobat raționamentul său pentru invazie. Guvernul lui Netanyahu a fost prudent în sprijinul său pentru Ucraina, atrăgând și el mânia Kievului, conform nytimes.com.

Experții spun că Israelul a ținut să nu antagonizeze prea mult Rusia, având în vedere legăturile strânse ale Moscovei cu Iranul, pentru a limita repercusiunile împotriva evreilor aflați încă în Rusia și pentru a păstra comunicațiile dintre armatele israeliană și rusă care operează în Siria și care permit forțelor lor să evite să intre în conflict acolo.

Israelul nu a participat la sancțiunile occidentale împotriva Rusiei. De asemenea, a refuzat să furnizeze arme Ucrainei deoarece, a spus Netanyahu. Acestea ar putea ajunge în mâinile iranienilor. În iunie, Ministerul ucrainean de Externe a afirmat că guvernul israelian ignora suferința evreilor ucraineni. În aceași timp, optează pentru „o cale de cooperare strânsă cu Federația Rusă”.

Dar, în ultimele zile, Zelenski a lăsat deoparte aceste critici și a îmbrățișat cauza Israelului. Într-un discurs ținut luni în fața NATO, el a declarat că Rusia și Hamas, facțiunea palestiniană care controlează Gaza, reprezintă „același rău”.

„Singura diferență este că acolo este o organizație teroristă care a atacat Israelul, iar aici este un stat terorist care a atacat Ucraina”, a spus  Zelenski.