Piața de pește din Marea Neagră a fost estimată la 5 milioane de euro anual, cu mențiunea că este vorba de o piață unde activează 72 de companii.
Potrivit datelor oficiale, trei dintre cele mai recunoscute restaurante cu specific pescăresc de pe litoralul românesc generează împreună o cifră de afaceri de 10 milioane de euro. De două ori mai mult decât însumează piața de pește.
Pește românesc și nu prea
Numărul cherhanalelor și restaurantelor care comercializează pește și produse derivate din pește este mult mai mare. Și în acest sector sunt incluse și bucătăriile hotelurilor de lux din stațiunile românești de pe litoral.
Prin urmare, antreprenorii se întreabă de unde provine peștele care ajung în farfuriile restaurantelor și pescăriilor de pe litoral. Administratorul companiei Azur SRL, Alex Perifan, cel care deține un restaurant cu specific pescăresc și o plajă între cele două Eforii, vine și cu o explicație.
Potrivit celor declarate de Perifan. „Cumpărăm pește de la pescării. În restaurantul nostru ‘Între Ape’ servim scoici, hamsii și calcan din Marea Neagră. Dar și doradă și biban achiziționate de la Metro.” Numărul restaurantelor de pe litoralul românesc crește constant, unele dintre ele se transformă în adevărate puncte de atracție pentru turiști.
Sursă foto: dreamstime.com;
De unde se alimentează restaurantele cu specific pescăresc
Sunt cel puțin 50 de restaurante cu astfel de specific în stațiunile de litoralul românesc. Cele mai căutate obțin de regulă un profit între 15% și 30%, după cum se arată în bilanțul financiar din 2023. Potrivit Programului pentru Acvacultură și Pescuit, în țara noastră se raportează o captură totală de pește de aproximativ 10.400 de tone. Dintre care 7.000 provin din Marea Neagră, iar restul din apele interioare.
Din nou, trebuie menționat că în această cantitate nu sunt incluse și capturile ilegale, care ar putea schimba dinamica. Cu toate acestea, pentru a acoperi cererea internă, România importă peste 100.000 tone de pește din Bulgaria, Ungaria, Turcia și Grecia, potrivit Asociației RomFish.
Mare problemă constă în faptul că pescarii locali nu pot asigura un flux constant de aprovizionare cu pește. Producătorii din sectorul piscicol nu acoperă necesarul intern al României. Mai mult decât atât, doar 2,5% din suprafața totală a României are potențial pentru pescuit, potrivit datelor furnizate prin Programul pentru Acvacultură și Pescuit 2021-2027.
Sursă foto: Dreamstime
Piața de pește valoarează cinci milioane
În acvacultura maritimă sunt doar 15 companii care activează în România. Afacerile totale însumează 2, 3 milioane de euro. Pe de altă parte, acvacultura în ape dulci include 750 de firme, cu venituri totale de 415 milioane de euro.
Dar chiar și în aceste condiții, fermele piscicole și cele de animale au fost serios afectate de seceta prelungită din acest an. Iar acest lucru se vede în producția de sub 10.000 de tone raportată în acest an, potrivit datelor furnizate de Romfish.
Cu toate că există potențial de creștere în sectorul piscicol și cel al acvaculturii. Dar pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie de politici adecvate, investiții și o organizare adecvată în privința procesării și distribuției peștelui.
Consumul de pește în România, de doar 8,5 kilograme pe cap de locuitor este mult sub media europeană de 23 de kilograme. Portughezii consumă anual 59 kilograme de pește. Spaniolii cu 10 kilograme mai puțin. Iar francezii și italienii undeva la 30 de kg/locuitor, potrivit stiripesurse.ro.
