În martie 2013, când România a cerut să adere la zona Schengen, Olanda, prin vocea ministrului său de Externe de la acea vreme, Frans Timmermans, s-a opus categoric acestei propuneri. În aceeași perioadă, și Germania a avut un cuvânt de spus la adresa țării noastre.
Ministrul de Interne german de atunci, Hans-Peter Friedrich, a blocat aderarea României la Schengen prin veto. Totodată, în septembrie 2011, o altă tentativă de aderare fusese blocată de opoziției Olandei și Finlandei.
„Dacă problema rămâne pe ordinea de zi, voi vota împotriva extinderii privilegiilor Schengen la România și Bulgaria. În cazul în care România și Bulgaria insistă ca votul să fie organizat, încercarea va fi blocată de vetoul Germaniei”, a declarat, în martie 2013, oficialul german.
„Cei care obțin o viză prin dare de mită ar putea călători până în Germania fără alte controale”, a mai completat acesta.
Poate o să ne întrebăm de ce cele două țări au respins ferm această cerere a României. Atât Țările de Jos, cât și Olanda au cerut progrese în lupta anti-corupție.
Tot în 2013, dar în toamnă, când era adusă în discuție din nou o posibilă aderare a țării noastre la acest bloc comunitar, Laurent Fabius, șeful diplomației franceze, era extrem de îngrijorat de faptul că România și Bulgaria nu vor reuși să mențină securitatea frontierei, motiv amplificat mai ales de tensiunile dintre rromi ce existau deja pe teritoriul din Hexagon.
Ca un răspuns, Ministerul de Externe din România la finalul anului 2014, a precizat că administrația din țara noastră este dezamăgită în urma acestei decizii, scrie G4Media.
„România și Bulgaria îşi exprimă dezamăgirea faţă de imposibilitatea adoptării unei decizii pozitive privind aderarea lor la spaţiul Schengen la acest moment şi au reiterat că au îndeplinit toate criteriile de aderare conform acquis-ului Schengen, fapt recunoscut de către toate Statele Membre şi stipulat în mod repetat în Concluzii ale Consiliului și ale Consiliului European, precum și în rezoluțiile Parlamentului European pe acest subiect”, au mărturisit oficialii români.
România s-a aflat sub amenințarea art. 7
Comisia Europeană a transmis o notificare autorităților române, prin care li se cerea autorităților din România să facă progrese în vederea creionării unei „independențe” a sistemului judiciar și a intensificării luptei anti-corupție. Prin această scrisoare deschisă, oficialii europeni au amenințat țara noastră că, în cazul neîndeplinirii acestor obiective, aceștia vor active articolul 7 din MCV (Mecanismul de Cooperare și Verificare în Justiție). Acest lucru ar fi întârziat, practic, aderarea noastră la zona Schengen. Comisia, ar întârzia aderarea la Schengen.
De altfel, înainte de a fi organizate alegerile europarlamentare, candidatul Popularilor pentru președinția Comisiei Europene de la acea vreme, Manfred Weber, a anunțat că ar accepta Bulgaria și Croația la Schengen, nu și România. În plus, în mai 2019, premierul Olandei, Mark Rutte, a susținut că România nu se îndreaptă într-o „direcție bună”.
Prezentul ne surâde
În contextul actual, cel care se opune cel mai mult intrării României la Schengen este șeful diplomației olandeze, Wopke Hoekstra.
Într-un discurs al său din data de 12 septembrie 2022, oficialul olandez a subliniat „câteva priorități olandeze pentru Europa”.
„În primul rând, credem cu tărie că UE este și trebuie să rămână o comunitate de valori, cu baze solide în statul de drept. În al doilea rând, acordăm o mare importanță unei convergențe economice mai mari. În al treilea rând, suntem convinși că UE trebuie să devină o putere geopolitică, pentru a ne proteja mai bine autonomia și securitatea”, a precizat acesta.
În ciuda acestei împotriviri, România se află acum în cel mai bun moment pentru a adera la Schengen. Dacă în cele din urmă va exista un vot pozitiv din partea europenilor în decembrie, acest fapt se va datora oficialilor români care au știut să gestioneze situația în acești ani și să negocieze pentru binele României.
