Pe 13 decembrie 2022, Rada din Kiev a votat o nouă lege a minorităților naționale, care a obținut 324 de voturi favorabile, două abțineri și niciun vot împotrivă. Aceasta discriminează comunitatea românilor din Ucraina, care riscă să-și piardă complet dreptul de a parcurge anii de învățământ în limba maternă. Românii din Cernăuți s-au revoltat la primirea veștii.
Legea minorităților a fost votată pe 13 decembrie și a fost prezentată pentru promulgare președintelui Volodmir Zelenski pe 14 decembrie. Aurica Bojescu, președinta Centrului Bucovinean Independent de Cercetări Actuale din Cernăuți și un specialist care a participat la elaborarea Constituției Ucrainei în 1996, a declarat că legea minorităților adoptată de Rada de Stat din Kiev nu respectă Constituția Ucrainei, care garantează dreptul la educație în limba maternă pentru toate minoritățile: „Statul garantează învățământul în limba maternă tuturor minorităților”.
Românii din Cernăuți s-au revoltat
Marin Gherman, un jurnalist ucrainean de origine română, a declarat că pachetul de legi adoptat de Kiev este „o mare dezamăgire pentru comunitatea românească”. El sugerează că, în încercarea de a ucrainiza forțat rușii, echipa lui Volodimir Zelenski a adoptat un proiect extrem de controversat.
„În trecut, minoritățile naționale din Ucraina aveau dreptul să învețe toate disciplinele în limba maternă, în afară de limba de stat, ucraineana. Școlile erau un leagăn al culturilor diverse, educând concomitent cetățeni loiali ai statului ucrainean. Prin legea educației din 2017 acest drept a fost anulat”, explică jurnalistul.
„Învățământul în limba maternă este permis în clasele primare, dar și acolo ore de limba ucraineană sunt mult mai multe decât de limba română. Copiii nu reușesc să învețe bine limba maternă. Apoi, din clasa a V-a până în clasa a XII-a sunt introduse cote lingvistice: tot mai multe discipline învățate în limba ucraineană obligatoriu (nu la alegere, după cum era normal) și tot mai puține în limba maternă. Elevul ajunge în clasa a XII-a, practic, învățând foarte puține discipline în limba română. El nu va mai cunoaște limba maternă literară și va fi, de fapt, asimilat, în pofida angajamentelor legislative amintite mai sus”, a susținut Gherman.
Copiii românilor din Ucraina nu au dreptul de a învăța în limba maternă
Potrivit reprezentanților minorității române din Ucraina, legea din 2017, care a servit ca bază pentru noua lege, nu permite copiilor din diverse etnii să studieze integral materiile în limbile lor, cu excepția limbii și literaturii ucrainene. Legea prevede „cote lingvistice în educație”, lucru care va rezulta într-o diminuare a utilizării limbii române în Ucraina.
„Avem o poziție comună a Uniunii Interregionale «Comunitatea Românească din Ucraina», care reunește mai multe organizații nonguvernamentale inclusiv Centrul Bucovinean Independent de Cercetări Actuale, de a susține doar acele proiecte de legi care nu duc la restrângerea conținutului și domeniului de aplicare a drepturilor și libertăților existente la momentul adoptării Constituției Ucrainei din 1996 (art. 22)”, a susținut Aurica Bojescu pentru Libertatea.
Minoritățile din Ucraina au tradiții autohtone care trebuie să fie respectate de statul ucrainean. Comunitățile minoritare din țara vecină, atât cele române cât și alte etnii, au rămas drept segmente ale statelor naționale natale, care au pierdut acel teritoriu în favoarea Ucrainei. Cernăuți, de exemplu, unde locuiesc o mare parte din românii din Ucraina era un județ din Bucovina, România, înainte ca Uniunea Sovietică să îl anexeze. Acum este parte din statul ucrainean, însă în trecut, pentru sute de ani, făcea parte din Moldova.
„Am avut întotdeauna aceeași abordare la toate întâlnirile: în Ucraina există și minorități tradiționale autohtone, care viețuiesc în locurile unde s-au format ca popor, dar au rămas ca segmente ale statelor naționale pe teritoriul actual al Ucrainei fără a-și schimba locul de trai”, a explicat Bojescu.
Ucraina nu își respectă propria Constituție
Noua lege pe care vrea Guvernul ucrainean să o adopte nu este în conformitate cu Constituția statului, spune Bojescu: „Nu ne ajută la nimic acești pași mici făcuți în întâmpinarea noastră, dacă nu este rezolvată problema de bază a minorităților, revenirea la dreptul constituțional de a avea un învățământ public integral în limba maternă”.
Aceasta și-a continuat ideea: „Din punctul nostru de vedere, la elaborarea și adoptarea noilor legi sau amendamentelor la legile în vigoare, se interzice restrângerea conținutului și volumul drepturilor și libertăților minorităților naționale existente la momentul adoptării Constituției Ucrainei. Primează Legea Fundamentală, și nu celelalte”.
Ucraina trebuie să ofere dreptul la învățământ românilor: „Trebuie să revenim la normele constituționale, în care învățământul în limba maternă este garantat de stat”, a subliniat Aurica Bojescu, pentru Libertatea.
