Escrocheriile și hoția devin din ce in ce mai frecvente și sofisticate, indiferent cât de mult efort Poliția face pentru a preveni acestea. Există metode precum „Accidentul”, „Pomana”, „victima de sub mașină” și altele deja cunoscute, dar recent a apărut o metodă noi, bazată pe nevoia oamenilor de a se debarasa de mobilierul vechi din casă, prin donații.
Escrocii folosesc trucuri psihologice pentru a-și atinge scopurile, ceea ce a creat o adevărată industrie. Poliția investighează acest nou fenomen, dar multe dintre victime nu realizează nici după ce ajung victime ale escrocilor cum au ajuns să dea bani sau să se expună, permițând hoților să intre în casă, astfel încât multe dintre aceste cazuri nu sunt raportate la autorități. Anchetatorii sunt puși în dificultate, din cauza lipsei plângerilor penale, ceea ce joacă în favoarea făptuitorilor și permite acestui „business” să se extindă și mai mult.
Povestea Mioarei din București
Mioara, o femeie de 45 de ani care locuiește singură, s-a mutat din apartamentul ei vechi într-unul nou, în București. Ea a decis să se debaraseze de o parte din mobila veche, trecând de la patru camere la o garsonieră. Din păcate, Mioara a devenit o victimă a escrocilor de mobilier vechi și a povestit despre aceasta experiență.
“Am căutat mai întâi firme care se ocupă cu mutatul mobilei și mi-au cerut între 1.500 și 2.500 de lei, iar o firmă care ia lucrurile din casă și le aruncă cere tot cam atât. Am făcut un calcul și am ajuns la concluzia că dacă îmi cumpăr mobilă nouă, mă costă mai puțin și transportul e gratuit. Apoi am văzut că sunt mulți care donează mobila veche și am pus un astfel de anunț pe un grup de Facebook.
Am specificat că mobila e veche și am pus poze. Mi-a scris o femeie din Prahova. Mi s-a părut ciudat că vrea să ia o parte din mobilierul vechi, trimițând o mașină și cinci oameni, de la aproape 200 de kilometri distanță, dar am considerat că e alegerea ei, iar eu trebuie să mă ocup de mutarea în celălalt apartament, deci nici măcar nu m-am gândit că ar putea fi o problemă.
Le-am dat adresa de acasă și i-am așteptat. Când au venit, am văzut că se cam strâmbă, dar au luat mai multe dulapuri mari și niște fotolii. După ce au plecat, am început să primesc telefoane de la cea care m-a contactat inițial, pentru a se plânge de calitatea produselor, deși eu nu i le-am vândut. După trei zile mi-a cerut bani, plângându-se că i-am făcut probleme”, povestește femeia.
Hoția prin victimizare psihologică este la ordinul zilei
Zilnic, se întrețin zeci de astfel de transporturi în întreaga țară, dar nimeni nu verifică dacă aceleași mașini și aceiași cărăuși ajung să preia donațiile din localități diferite.
Din comentariile de pe rețelele sociale și din aceste grupuri, se poate observa că există multe situații în care donatorii obiectelor se plâng de comportamentul celor care vor să primească mobilierul donat, dar nu iau în considerare faptul că în spatele acestor tranzacții există un adevărat modus operandi.
Escrocii se bazează pe exploatarea sentimentelor de vinovății ale victimelor
Specialiștii spun că escrocii care practică astfel de afaceri ilegale practică trucuri clasice hoților care acționează și în cazurile precum “Accidentul” și “Pomana”, care sunt comune în rândul seniorilor.
“Este clar că de obicei se donează obiecte vechi, folosite. Mai ales dacă persoanele care pun anunțuri le însoțesc și de fotografii, e greu de crezut că o amărâtă care spune că nu are bani de mobilă ar plăti pentru a transporta două dulapuri vechi de la 200 de kilometri distanță cam aceeași sumă pe care ar da-o pe mobilă nouă”, a explicat un psiholog criminalist.
Acesta a mai spus că “Dacă persoana care a primit donația începe să facă presiune asupra donatorului, plângându-se că a dat prea mulți bani pe obiecte vechi și ajunge să ceară banii, e destul de clar că polițiștii ar trebui să verifice de câte ori a procedat în același fel respectiva persoană și dacă acolo se poate identifica o rețea. E un truc psihologic simplu: inducerea vinovăției.
Cel care donează știe că de fapt a vrut să scape de mobilă și ar fi plătit mai mult dacă ar apela la o firmă, iar de rușine, mulți trimit sumele cerute de pretinsele victime, mai ales pentru că suma e mai mică decât cea pe care ar fi plătit-o unei firme cu acest obiect de activitate”, a declarat psihologul, citat de Jurnalul.
