După ce compania rusă Gazprom a anunțat că va suspenda livrările de gaze către Bulgaria, din cauza refuzului de a plăti în ruble, premierul Kiril Petkov l-a sunat pe omologul său, Kyriakos Mitsotakis, pentru a-i cere ajutorul. Zilele trecute a fost inaugurat hub-ul energetic din Alexandroupolis, port al Greciei.
„Închiderea „robinetului” de gaz rusesc pentru Bulgaria și Polonia evidențiază importanța strategică a coridoarelor verticale de transport, precum și utilitatea conductei greco-bulgare IGB și a hubului de la Alexandroupoli”, scrie publicația To Vima, conform Rador.
Rusia a decis anterior sistarea exporturilor de gaze naturale și către Polonia, iar în acest context, importanța strategică a coridoarelor verticale pentru transportul de gaze naturale sau gaze naturale lichefiate în Europa de Est este esențială. Grecia, care are mai multe proiecte energetice în derulare, pare că are șansa de a deveni unul dintre cei mai importanți jucători strategici de pe piața gazului din Europa.
O nouă alternativă locală la gazul rusesc
Conducta IGB, cunoscută și ca Stara Zagora – Komotini, a fost construită de o companie elenă. Încă de la începutul anului premierul bulgar a pus presiune pe finalizarea terminalului deoarece, conform presei din Bulgaria, țara lor pierdea 750.000 de euro pe zi din cauza întârzierilor.
Conducta are o lungime de 182 de kilometri și ar urma să fie finalizată integral în luna iunie. Ea va conecta rețelele de gaze dintre Bulgaria și Grecia și va avea o capacitate de 3 miliarde metri cubi, cu posibilitate de creștere în viitor. Gazul este de origine azeră și va putea fi integrat în sistemul energetic bulgar prin conducta TAP. Grecia mai dispune de un terminal, la Revythousa, care poate la rândul său să susțină energetic Bulgaria în caz de nevoie.
„Este adevărat că mai multe guverne elene au încercat să joace „cartea” energetică, dorind să transforme țara într-un hub energetic al regiunii mai extinse. Acest lucru nu prea a fost posibil până în prezent și, prin urmare, astăzi se fac eforturi pentru a accelera construirea de infrastructură și pentru a se găsi soluții realiste. Una dintre ele este construcția conductei interconectoare greco-bulgară (IGB) de gaze naturale”, scrie publicația To Vima.
Terminalul de LNG de la Alexandroupolis
Elenii analizează și construcția unui terminal plutitor de gaze naturale lichefiate la Alexandroupolis. Proiectul ce poartă numele de FSRU urmează să fie dat în folosință anul următor, în 2023, iar capacitatea sa va fi de 5,5 miliarde metri cubi pe an. Majoritatea statelor europene s-au reorientat către partenerii din Africa de Nord sau Orientul Mijlociu pentru livrările de gaz natural lichefiat.
În luna martie, în Parlamentul elen, premierul Kyriakos Mitsotakis a anunțat construirea unui noi terminal LNG la Alexandroupolis, un al doilea. „Un obiectiv mai amplu este ca atât IGB, cât și terminalul FSRU de la Alexandroupoli să poată aproviziona și alte țări vecine, precum România și Serbia. În acest fel, Atena își consolidează rolul în regiune și în același timp contribuie într-o mai mare măsură la securitatea energetică a Europei”, scrie To Vima.
România a fost una dintre țările europene cele mai afectate de criza energetică, iar acest lucru se poate observa și la capitolul gaze. Dependența energetică a României a crescut de la 17% în 2019 la 24% în 2020. Dezvoltarea unor soluții energetice în regiune facilitează în acest fel riscul creșterii dependenței față de importurile din Rusia, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.
