Recentul faliment al băncii Silicon Valley Bank (SVB) a pornit temeri în legătură cu o posibilă „molimă” la nivelul sectorului financiar de pretutindeni. Platforma European Newsroom anunță că situașia nu este atât de gravă, chiar dacă insituțiile financiare europene și guvernele urmăresc atent problema.
În ziua de luni, politicienii și oamenii de la conducerea sectorului financiar european au luat acțiuni de fortificare a încrederii cosumatorilor, ulterior crizei de la a doua mare bancă elvețiană, Credit Suisse. Temerile ce vizează băncile din ozna euro au crescut, după ce UBS a preluat în regim de urgență Credit Suisse și unele bănci americane au întâmpinat probleme.
Planul UE pentru riscul colapsului financiar
În cazul în care vreo bancă din UE dă faliment, se va pune în practică o metodă prin care acționarii și alți creditori vor achita o parte din pierderi, potrivit consilierilor europeni. Persoanele care vor plăti primele în urma unui eșec de-al vreunei bănci, vor fi acționarii. Pierderi vor fi obligați să suporte și deținătorii de obligațiuni subordonate, capitalul AT1.
În cazul Credit Suisse, deţinătorii de obligaţiuni AT1 urmează să îşi piardă toţii banii investiţi, odată cu preluarea băncii de către UBS. Pentru aceste obligaţiuni AT1, pierderile se ridică la 16 miliarde de franci (16 miliarde de euro). Deţinătorii de acţiuni Credit Suisse vor fi nevoiţi să renunţe la o mare parte din banii lor investiţi, dar în schimb vor primi acţiuni UBS.
De când UBS a preluat Credit Suisse a devenit clar că cei care au în posesie obligațiuni AT1 își vor pierde toți banii investiți. Pierderile pentru obligațiunile AT1 se rezumă la 16 miliarde de euro. Chiar dacă cei care dețineau acțiuni Credit Suisse vor suferi pierderi mari, vor primi acțiuni UBS.
Christine Lagarde, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), păstrează o atitudine pozitivă în ceea ce privește efectul problemelor de la Credit Suisse asupra sistemului financiar al zonei euro. Statornicia sectorului bancar european se datorează pozițiilor puternice de capital și lichiditate, conform lui Lagarde. Pe fondul tensiunilor apărute pe piață, BCE este pregătită să ofere sprijin sistemului financiar cu lichidități și să păstreze echilibrul politicii monetare, dacă este cazul.
În urmă cu o săptămână, dobânda de referință a fost crescută de BCE cu 50 de puncte de bază, în ciuda existenței dezechilibrelor. Ținând cont și de lipsa unei previziuni asupra viitorului, banca centrală nu și-a propus să facă promisiuni. Gardienii euro vor fi ghidați de datele economice, conform lui Lagarde.
Părerile specialiștilor
Părerile politicienilor și oficialilor băncilor din Europa, prezintă diferențe cu privire la eficiența hotărârilor de politică monetară luate recent de BCE.
Joachim Nagel, preşedintele Băncii centrale a Germaniei (Bundesbank), spune că instituţia de la Frankfurt nu a reușit să ajungă încă la capătul procesului de creștere a dobânzilor.
Tot Nagel a mai declarat, într-un interviu pentru Financial Times, că dobânzile se apropie de un nivel limitativ.Specialiștii spun că acest nivel al dobânzilor îngreunează activitatea economică, făcând-o mai lentă.
Președintele Bundesbank a pus accent pe faptul că BCE e nevoită să facă față celor care solicită o micșorare timpurie a dobânzilor, ulterior vârfului creșterii dobânzii, tocmai de aceea e posibil ca inflația să mai crească încă o dată.
„Lupta noastră cu inflaţia nu s-a încheiat”, a spus Nagel, potrivit agerpres.ro.
