Astăzi, Comisia Europeană a dat publicității raportul de convergență pentru anul în curs. Și, din nou, apar vești proaste pentru România. Țara noastră nu îndeplinește niciunul dintre cele patru mari criterii economice necesare pentru a adopta moneda euro.
Bref, din acest punct de vedere, cică n-am făcut niciun fel de progres din 2020 până azi. Ceea ce o să ne țină departe de zona euro, în continuare. De altfel, nici oficialitățile noastre nu mai indică vreun orizont pentru adoptarea euro. Silentio stampa!
„În lumina evaluării sale cu privire la compatibilitatea juridică și la îndeplinirea criteriilor de convergență și luând în considerare factorii relevanți suplimentari, Comisia consideră că România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro”, se scrie în acest raport.
La ce nu ne calificăm
Stabilitatea prețurilor. Care nu este, ceea ce se datorează în mare parte evoluției inflației. În previziunile economice din primăvara anului 2022 ale Comisiei se așteaptă ca rata medie anuală a inflației să crească la 8,9% în 2022, înainte de a scădea la 5,1% în 2023. Apoi, știm cu toții: pandmiei, explozia prețurilor la energie, și din nou inflația, care a ajuns, în aprilie anul acesta la o cifră îngrijorătoare: 11,7%. Deși nu se spune în clar, deduce că statul nu este capabil să se lupte cu rata inflației. Noroc cu prețurile la alimente care sunt – așa zic datele oficiale – un pic peste jumătatea valorii din UE. O bilă alba. Mică, dar albă.
Stăm prost și în cazul finanțelor publice.
Așa după cum știți UE este procupată să pună capăt deficitului public excesiv din România până cel târziu în 2024. Raportul zice că îmbunătățirea deficitului public general în 2021, în scădere de la 9,3% din PIB în 2020, s-a datorat în principal creșterii veniturilor ca urmare a redresării economice, în timp ce guvernul a pus în aplicare, de asemenea, unele măsuri de consolidare, inclusiv înghețarea salariilor din sectorul public. Care tocmai s-a cam spulberat. Una peste alta, în studiu se menționează faptul că România riscă să nu respecte obiectivele fiscale stabilite în Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021. De asemenea, se estimează că ponderea datoriei publice în PIB a crescut de la 47,2% în 2020 la 48,8% în 2021 și se preconizează că va continua să crească până la 50,9% în 2022 și 52,6% în 2023 și la aproximativ 73% din PIB în 2032… Totodată, ni se spune că legile bugetare anuale au fost în mod repetat în contradicție cu normele fiscale naționale și nu au fost ghidate de strategii bugetare pe termen mediu.
Rata de schimb arată deprecierea euro.
Raportul mai spune că România nu îndeplinește criteriul ratei de schimb. Leul s-a depreciat în mod constant față de euro în 2020 și 2021. În aprilie 2022, leul era cu aproximativ 2% mai slab față de euro, comparativ cu doi ani mai devreme. Și aici BNR ar fi avut cuvinte de spus.
Nu ne interesează convergența ratelor dobânzilor pe termen lung.
Rata medie a dobânzii pe termen lung în anul care se încheie în aprilie 2022 a fost de 4,7%, peste valoarea de referință de 2,6%. În primele 4 luni ale anului 2022, rata dobânzii pe termen lung din România a crescut în continuare, ajungând la 6,6% în aprilie 2022, în contextul presiunilor inflaționiste continue, al înăspririi în continuare a politicii monetare și al creșterii aversiunii față de risc ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina.
Factori suplimentari
Comisia a luat în calcul și niște factori suplimentari. Spre exemplu, balanța externă a României (contul curent și contul de capital combinat) s-a deteriorat de la -3,1 % din PIB în 2020 la -4,8 % în 2021, în principal din cauza unei creșteri a deficitului comercial de bunuri.
În cazul integrării piețelor, cconomia României este bine integrată cu zona euro prin intermediul legăturilor comerciale și de investiții. Totuși, întreprinderile se confruntă cu constrângeri în desfășurarea afacerilor, cum ar fi corupția, piețele excesiv de reglementate pentru serviciile de afaceri, modificările legislative frecvente, însoțite de evaluări de impact inadecvate. Sectorul financiar din România este mai mic și mai puțin dezvoltat decât în zona euro, dar sectorul nostru bancar este bine integrat cu sistemul financiar din zona euro, în special prin intermediul unui nivel ridicat de proprietate străină în sistemul său bancar. Cu toate acestea, finanțarea bazată pe piață este mai puțin dezvoltată, ceea ce se reflectă în piețele foarte mici de capitaluri proprii și de datorii ale sectorului privat.
