Cunoscuta publicație Politico aduce o informație de ultimă oră și de mare importanță pentru că este legată de însăși esența Uniunii Europene: cerința unanimității în politica externă a UE ar putea fi abolită.
„În afacerile externe, trebuie să trecem cu adevărat la votul cu majoritate calificată”, a declarat von der Leyen la summitul Consiliului European. Argumentația ei este legată de un fel de ”flexibilitate mai mare”.
Mai repede înseamnă și mai bun?
”UE trebuie să fie capabilă să reacționeze mai repede la evoluțiile geopolitice și trebuie să pună capăt cerinței de unanimitate în deciziile de politică externă, a declarat președintele Comisiei Europene, conform Politico.
Reamintim că la acest summit este de așteptat ca șefii de stat și de guvern să acorde statutul oficial de candidat la UE pentru Ucraina și Republica Moldova.
Așadar, Von der Leyen a fost întrebată de Politico cum ar putea fi nevoită UE să își schimbe procesul decizional, care necesită adesea unanimitate, pentru a se adapta la potențialele noi țări membre, inclusiv Ucraina și Moldova, dar și națiunile din Balcanii de Vest: Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.
Întrebarea făcea referință la faptul că în trecut, UE s-a confruntat cu întârzieri jenante în ceea ce privește luarea unor decizii majore din cauza opoziției unei singure țări membre. Spre exemplu, într-un anumit caz, Cipru a amânat luni de zile sancțiunile UE împotriva Belarusului din cauza preocupărilor din Nicosia cu privire la probleme legate de Turcia.
Unele lucruri sunt imposibile
Von der Leyen a răspuns că o astfel de schimbare majoră în procesul decizional al UE, chiar și numai în ceea ce privește politica externă, ar fi dificil de realizat. Cât despre modificarea cerinței de unanimitate în alte domenii, președintele a spus că este imposibil să dea un răspunspe loc.
În cazul afacerilor externe, von der Leyen a spus că a ajuns la o concluzie personală: cerința unanimității nu este sustenabilă. „În ceea ce privește afacerile externe, sunt profund convinsă că nu este sustenabil, că Uniunea Europeană nu este capabilă să ia o poziție din cauza unui blocaj în dosare critice”, a spus ea.
„Iar viteza cu care se întâmplă lucrurile… lumea vrea să audă vocea europeană”, a continuat von der Leyen. „Viteza este prea mare pentru a nu fi auzită și văzută în mod constant din cauza blocării unuia. Prin urmare, acolo sunt cu adevărat convinsă că avem nevoie de votul cu majoritate calificată.”
Ucraina și Moldova, spre UE
Susținerea europeană a Ucrainei și a Moldovei va fi confirmată la summitul UE din 23 iunie.
Portugalia și Danemrca spun că nici Kiev și nici Chișinău nu sunt de fapt pregătite pentru a primi acest statut pe care nu l-ar fi avut în curând în lipsa războiului. Dar ele sunt totuși de acord cu ideea generală întrucât se știe bine că o candidată la aderarea UE poate rămâne la poarta europenilor ani sau zeci de ani.
Pe de altă parte, Balcanii de Vest nu pot spera acum prea mult. UE per ansamblu a ales pentru aceste state o formulă mai ambiguă și spune că este total deschisă proiectului european al Balcanilor, fără a intra în amănunte ce pot complica situația. Această formulă este necesară pentru ca UE să nu își piardă credibilitatea în zonă.
Prioritatea ar fi acum deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și cu Macedonia de Nord care așteaptă acest moment de câțiva ani, dar care sunt blocate de Bulgaria.