Infofinanciar > Lumea la zi > O strategie bătrânicioasă? The Guardian: Cruciada lui Biden pentru democrație globală este sortită eșecului
Lumea la zi

O strategie bătrânicioasă? The Guardian: Cruciada lui Biden pentru democrație globală este sortită eșecului

digi24.ro; călătoria de 10 ore a lui Biden cu trenul prin Ucraina
Foto: digi24.ro

A fost săptămâna lui Joe Biden. Prestația sa energică de la Kiev și Varșovia a amintit de stilul de campanie al unui om mult mai tânăr. Presa rusă a spus că președintele SUA se încălzește pentru campania de realegere din 2024. Nu au înțeles nimic. Este aproape sigur că intenționează să candideze din nou. Cu toate acestea, adrenalina de săptămâna trecută a avut o altă cauză, scrie The Guardian.

Biden s-a prezentat ca un Richard ”Inimă de Leu” al zilelor noastre, conducând o cruciadă globală împotriva băieților răi – ceea ce el numește „un test pentru veacuri”. Este în culmea fericirii. Crede că el, și cauza democrației, câștigă detașat. Din păcate, se înșeală…

Autocrații în vizor

Prin „băieții răi”, Biden se referă, în principal, la liderul Rusiei, Vladimir Putin, al cărui discurs delirant de la Moscova l-a confirmat ca moștenitor de necontestat al imperiului malefic pe care-l contra Ronald Reagan. Dar Biden vizează, de asemenea, din punct de vedere retoric, autoritarii, autocrații și tiranii de pretutindeni – oricine care contestă modelul democratic occidental. Aceasta include guvernele care conduc cel puțin jumătate din omenire, cum ar fi China,  India și multe state africane.

Împărțirea lumii de către Biden în tabere „pentru noi sau împotriva noastră” poartă ecouri ale lui Putin însuși. Faptul că este destinul manifest al Americii (versiunea actualizată) să apere și să promoveze libertatea și democrația pretutindeni este un mesaj care, în mod normal, este bine primit de alegătorii americani.

Cel puțin, așa a fost odată, în timpul războiului rece cu Uniunea Sovietică, când s-a format viziunea lui Biden asupra lumii. Acum nu mai există acea lume. În ciuda iredentismului imperial agresiv al lui Putin, acea epocă a trecut. Lumea de astăzi, fracturată și fragmentată, este multipolară și complexă din punct de vedere geopolitic.

Un dinozaur

După Afganistan și Irak, mulți americani se întreabă de ce SUA continuă să își asume sarcinile și responsabilitățile conducerii globale, așa cum susțineau, fără să se gândească, politicienii din generația lui Biden. Următorul președinte, democrat sau republican, ar putea avea o viziune mai puțin expansivă și orientată spre interior. Biden este ultimul din specia sa.

Dacă acest lucru este adevărat, atunci promisiunile îndrăznețe pe care le-a făcut la Varșovia ar putea dura doar atât timp cât Biden însuși. Este îngrijorător faptul că securitatea Europei depinde de opiniile, oricât de pasionate ar fi, ale unui bărbat fragil de 80 de ani, care ar putea fi înlocuit în curând de un necunoscut – sau, Doamne ferește, de Donald Trump.

Este un argument puternic în favoarea unei mai mari autosuficiențe. Biden a devenit omul-tampon al Europei. Dar este un tampon bătrân. Ar putea da greș.

Mai bine non combat

Chiar și presupunând că Biden este apt de luptă, o mulțime de alegători încă mai cred că ar trebui să arunce prosopul

„Războiul din Ucraina se referă la putere și la principiul suveranității teritoriale și dacă ordinea globală concepută de Occident *sub conducerea SUA) … va supraviețui noilor provocări din partea Moscovei și a Beijingului. Dar este din ce în ce mai mult o competiție între doi războinici îmbătrâniți, unul în vârstă de 70 de ani (Putin) și altul care tocmai a împlinit 80 de ani”, notează New York Times.

Chiar și presupunând că Biden este apt de luptă, o mulțime de alegători încă mai cred că ar trebui să arunce prosopul. Asta nu pentru că nu-l plac (deși mulți îl plac), ci pentru că ei cred că este pur și simplu prea bătrân. El ar avea 86 de ani la sfârșitul unui al doilea mandat.

Prietenii subliniază că Biden a luptat în mare parte în campania din 2020 stând jos, închis în subsolul său din Delaware, din cauza restricțiilor legate de pandemie. Competiția greilor de anul viitor va fi infinit mai solicitantă din punct de vedere fizic.

Retrage-te la timp

Editorialista Michelle Goldberg crede că Biden ar trebui să renunțe cât timp este în frunte. „Biden a fost un președinte grozav. Și-a respectat un număr neobișnuit de promisiuni din campanie. El ar trebui să fie sărbătorit … Dar nu ar trebui să candideze din nou”, a scris ea. Într-un sondaj recent, 78% dintre democrați și independenți cu înclinații spre democrați au aprobat performanța lui Biden, însă 58% dintre ei au dorit o față nouă anul viitor.

Analistul Ezra Klein a declarat că Biden a surprins pe toată lumea, limitând câștigurile republicane și învingându-i pe extremiștii pro-Trump Maga („Make America great again”) în alegerile parțiale din noiembrie. Poate că ar putea să o facă din nou în 2024. De asemenea, el a reușit să iasă din umbra lui Barack Obama, căruia i-a jucat rolul de vioară a doua timp de opt ani lungi.

Tensiuni globale

Cu toate acestea, deși Biden poate că a scăpat de trecutul său acasă, nu la fel s-a întâmplat și în străinătate. Ca și Obama, el este prea prudent. Preocuparea sa excesivă că furnizarea celui mai bun armament și a celei mai bune apărări aeriene Kievului l-ar putea provoca pe Putin a dus la distrugeri vaste și evitabile în Ucraina.

Ucraina a supraviețuit, până acum, dar ce se întâmplă cu Belarusul de alături, unde Occidentul a privit cum activiștii prodemocrație au fost zdrobiți? Ce se întâmplă cu Myanmar, unde o juntă susținută de Beijing comite zilnic crime împotriva umanității?

Gândiți-vă, de asemenea, la Hong Kong, unde libertatea de exprimare este o amintire plăcută, și la popoarele reprimate din Xinjiang, Kashmir, Nicaragua, Venezuela, Cisiordania, Siria, Yemen, Tigray, Mali, Cambodgia și alte găuri negre democratice în care SUA (și aliații săi) nu au acționat, au privit în altă parte – sau au fost complici activi. Aceasta este narațiunea alternativă, antiliberală a ceasului lui Biden.

Perdanții

Aceasta este, de asemenea, realitatea complicată a unei lumi divizate în multe feluri, între democrațiile nu întotdeauna unite, Rusia și China (separat sau în combinație) și puterile în ascensiune din secolul XXI din sudul global care nu aderă la valorile euro-atlantice din secolul al XVIII-lea, la colectivismul de tip chinezesc sau la totalitarismul sovietic de modă veche.

Întreaga idee că Occidentul ar reuși să ducă cu succes o cruciadă universală, modernă, pentru democrație – sau un al doilea război rece – este surdă la istorie, oarbă la schimbare, neoimperialistă pe ascuns. Mai exact, este o propunere perdantă.

Biden are intenții bune. Dar își arată vârsta. Retorica sa învechită și învechită „noi și ei” este o fundătură geopolitică. Lumea a trecut mai departe. La fel ca și partenerul său rus de antrenament, Biden nu a făcut-o.