Infofinanciar > Lumea la zi > O țară a decis ca săptămâna de muncă să aibă patru zile. În România lipsește acordul politic pentru introducere
Lumea la zi

O țară a decis ca săptămâna de muncă să aibă patru zile. În România lipsește acordul politic pentru introducere

O țară a decis ca săptămâna de muncă să aibă patru zile. În România lipsește acordul politic pentru introducere
Sursa foto: The Future of Work Exchange

Marea Britanie va testa, începând din iunie, săptămâna de muncă de patru zile. Vor fi supuși la test aproximativ 3.000 de angajați din 60 de întreprinderi.

„Prima mea idee era să fac voluntariat, dar apoi m-am gândit că aș putea face altceva, să învăț o nouă competență.”, a declarat Louis Bloomsfield, care vrea să petreacă mai mult timp împreună cu familia sa, relatează News.ro.

„Sunt atâtea lucruri pe care le putem face într-o zi în plus”, a spus entuziasmat un producător de bere, în vârstă de 36 de ani, inspectând butoaie de bere.

El lucrează la Pressure Drop, o berărie din nordul Londrei. Aceasta a decis participarea la testul unei săptămâni de lucru de patru zile.

Această inițiativă este lăudată la nivel mondial. Scopul acesteia este acela de a ajuta întreprinderile să-și scurteze programul de lucru, fără  să scadă salariile angajaților și fără să-și încetinească activitatea.

Mai multe țări au testat această idee

Teste asemănătoare au avut loc în Spania, Islanda, Canada și Statele Unite. Acestea urmează să înceapă în iunie și în Australia și Noua Zeelandă.

Organizația care realizează aceste teste este 4 Day Week Global. Directorul programului, Alex Soojung-Kim Pang a declarat căSocie testul britanic se desfășoară pe o perioadă de șase luni. El va avea avantajul de a oferi mai mult timp întreprinderilor în vederea experimentării și adunării datelor.  O adaptare de acest fel urmează să fie mai ușoară în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii. Ele pot implementa schimbări mai mari, a declarat acesta.

Pressure Drop vizează o îmbunătățire a stării de bine a angajaților săi și o reducere a amprentei de carbon a întreprinderii.

Societatea Regală de Biologie este, de asemenea, participantă la test. Ea a anunțat că vrea să le ofere angajaților o mai multă autonomie. Speră ca săptămâna de lucru mai scurtă să atragă noi angajați și să ajute la păstrarea celor mai buni dintre aceștia pe o piață a muncii extrem de problematică în Regatul Unit.

Nivelul șomajului este de 3,7%. Acesta este cel mai mic din ultimii aproape 50 de ani, iar oferta de locuri de muncă a atins un record de 1,3 milioane.

Fondatorul berăriei este de părere că închiderea acesteia pe timp de trei zile pe săptămână ar putea provoca pierderi, pentru că „avem nevoie să fim deschiși tot timpul, însă acesta este lucrul pe care-l vom studia în timpul testului”. El vrea să dea diverse zile de concediu angajaților și să înființeze două echipe.

Țările care muncesc mai puțin au o productivitate mai mare

O săptămână de muncă mai scurtă este mai ușor de implementat în sectorul serviciilor, care reprezintă 80% din economia regatului.

„Dacă treceți de la cinci zile la patru, pierdeți o zi de muncă, iar prin urmare din producție. Așadar, adevărata problemă (…) este dacă o creștere a productivității va acoperi acea zi care a fost pierdută (…). Dacă nu este așa, atunci va fi dificil să menținem săptămâna de muncă de patru zile fără să sacrificăm creșterea.”, susține economistul Jonathan Boys.

Aidan Harper, un co-autor al unei cărți care promite un timp de muncă de patru zile susține că țările care muncesc mai puțin au tendința să aibă o productivitate mai mare.

„Danemarca, Suedia, Olanda muncesc mai puțin decât Regatul Unit și au niveluri ridicate de productivitate.”

În România proiectul de modificare al Codului Muncii prin introducerea săptămânii de lucru de 4 zile, inițiat de liberali și susținut de toate celelalte partide parlamentare, nu a întrunit, la începutul acestei săptămâni, numărul de voturi necesare pentru a trece de Senat, reprezentanții PSD votând împotrivă.

Comisia de specialitate a întocmit raport de respingere proiectului, însă acesta a fost respins la vot. Ca urmare, a fost supus votului direct proiectul, care, pentru că modifică o lege organică, avea nevoie de jumătate plus unul din voturile tuturor celor 135 de senatori.