O turmă de 170 de bizoni reintroduși în munții Țarcu din România ar putea contribui la stocarea emisiilor de CO2 echivalente cu scoaterea de pe șosele a aproape 2 milioane de mașini timp de un an. Potrivit unei cercetări, s-a demonstrat modul în care aceste animale contribuie la atenuarea celor mai grave efecte ale crizei climatice.
Bizonul european a dispărut din România în urmă cu mai bine de 200 de ani. Rewilding Europe și WWF România au reintrodus specia în sudul Carpaților în 2014. De atunci, peste 100 de bizoni au primit noi cămine în munții Țarcu. Sunt peste 170 de animale în prezent, una dintre cele mai mari populații în libertate din Europa. Peisajul deține un potențial pentru 350-450 de bizoni.
Turma de bizoni ar putea capta 2 milioane de tone de carbon anual
Cea mai recentă cercetare a folosit un nou model dezvoltat de oamenii de știință de la Școala de Mediu din Yale și finanțat de Global Rewilding Alliance. Studiul privind bizonii a fost finanțat de WWF Olanda. Modelul calculează cantitatea suplimentară de CO2 atmosferic prin care speciile de animale sălbatice contribuie la captarea și stocarea în soluri.
S-a constatat că turma de bizoni europeni care pășunează pe o suprafață de aproape 50 de kilometri pătrați de pajiști din Munții Țarcu, întinse pe o suprafață mai mare, ar putea capta 2 milioane de tone de carbon în plus pe an. Aceasta înseamnă de aproape 9,8 ori mai mult decât în lipsa bizonilor. Deși autorii raportului au remarcat că cifra de 9,8 ar putea fi cu până la 55% mai mare sau mai mică, având în vedere incertitudinea din jurul estimării medii. Această cifră corespunde emisiilor anuale de CO2 ale 1,88 milioane de mașini pe benzină din SUA.
Prof. Oswald Schmitz de la Școala de Mediu Yale din Connecticut, SUA, care a fost autorul principal al raportului, a declarat: „Bizonii influențează ecosistemele de pășuni și păduri prin pășunatul uniform al pajiștilor, reciclarea nutrienților pentru a fertiliza solul și toate viețuitoarele sale.”
„Aceste creaturi au evoluat timp de milioane de ani cu ecosistemele de pășuni și păduri. Iar eliminarea lor, în special acolo unde pășunile au fost arate, a dus la eliberarea unor cantități uriașe de carbon. Restaurarea acestor ecosisteme poate readuce echilibrul. Iar bizonii „reîmblânziți” sunt unii dintre eroii climatici care pot contribui la realizarea acestui lucru.”
Bizonul joacă un rol important în ecosisteme
O specie-cheie, bizonul joacă un rol important în ecosisteme. Pășunatul și răscolitul lor ajută la menținerea unui peisaj biodivers de păduri, tufișuri, pășuni și microhabitate. În Munții Țarcu, revenirea lor a inspirat, de asemenea, turismul bazat pe natură și afaceri în jurul rewilding-ului. Schmitz a remarcat că pajiștile din Carpați au condiții specifice de sol și climă, astfel încât efectul bizonului european nu poate fi neapărat extrapolat la nivel internațional. Preeriile americane, de exemplu, au o productivitate mult mai scăzută.
„Această cercetare deschide o serie de noi opțiuni pentru factorii de decizie în domeniul climei din întreaga lume”, a declarat Magnus Sylvén, director al practicii de politică științifică la Global Rewilding Alliance. „Până acum, protecția și restaurarea naturii au fost tratate în mare parte ca o altă provocare și un alt cost pe care trebuie să le facem față alături de urgența climatică. Această cercetare arată că putem aborda ambele provocări. Putem readuce natura prin rewilding, iar acest lucru va absorbi cantități mari de carbon, contribuind la stabilizarea climei globale.”
Raportul privind bizonul european din România este „primul de acest fel”, a declarat Sylvén. El a adăugat că modelul a oferit „un instrument foarte puternic la îndemână pentru a da direcții pentru reintroducerea animalelor sălbatice”.
Schmitz a declarat că echipa a analizat în detaliu nouă specii. Inclusiv elefanți din pădurile tropicale, boi muscați și vidre de mare. De asemenea, a început să investigheze și altele. El a adăugat: „Multe dintre acestea se arată la fel de promițătoare ca și acești bizoni, dublând adesea capacitatea unui ecosistem de a absorbi și stoca carbon, și uneori chiar mai mult. Aceasta este într-adevăr o opțiune politică cu un potențial uriaș”, potrivit The Guardian.
