Ambasadorul ucrainean din România, Ihor Prokopchuk, a susținut luni că țara sa nu desfășoară în prezent lucrări de dragare la canalul Bâstroe, prin care să adâncească calea de navigație pe această rută.
Convocat de Ministerul de Externe român pentru o discuție cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota, șeful diplomației de la Kiev a precizat că în zonă au loc doar activități de natură operațională menite să asigure navigabilitatea până în portul Izmail.
Autoritățile române l-au chemat de urgență la București pe Ihor Prokopchuk, după ce Ministerul Infrastructurii din Ucraina a anunțat că adâncimea canalului Bâstroe s-a majorat de la 3,9 la 6,5 metri, în cadrul unei operațiuni descrise drept „o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării”.
Însă, la scurt timp după aceea, alți oficiali ucraineni au declarat că aceste lucrări sunt unele „de întreținere” și nu de dragare.
Trebuie să clarifice situația
Astfel, în timpul discuțiilor avute la sediul MAE, oficialii din țara noastră i-au cerut ambasadorului Ucrainei, Ihor Prokopchuk să lămurească neconcordanțele dintre declarațiile oficiale de la Kiev, scrie Libertatea.
„În cadrul discuției, partea română a solicitat părții ucrainene să clarifice cât mai curând diferența de poziționare a Ucrainei între precizările de presă emise în cursul zilei de sâmbătă, 18 februarie, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreținere pe canalul navigabil al Dunării, și respectiv informațiile publicate la data de 17 februarie, de către Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei, conform cărora pe canalul Bâstroe adâncimile de navigație au ajuns la 6,5 m (de la 3,9 m cât ar fi fost la debutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei)”, au transmis reprezentanții MAE.
Ca răspuns, ambasadorul Ihor Prokopchuk a susținut că „partea ucraineană nu desfășoară activități de dragare care au ca scop adâncirea căii de navigație, ci doar activități de natură operațională menite a asigura navigabilitatea până în portul Izmail, parametrii de navigație ai acestuia fiind cuprinși în comunicarea publică a Ministerului Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei”.
Ce impact au acțiunile Ucrainei asupra Deltei Dunării
Biolog și director în cadrul WWF România, Orieta Hulea, a susținut că acțiunile de dragare săvârșite de partea ucraineană la canalul Bâstroe, care au dus la adâncirea rutei de la 3,9 la 6,5 m, pentru navigație, ar putea produce mai multe probleme în Delta Dunării.
„În primul rând trebuie studiat dacă lucrările de dragare afectează nivelul pânzei freatice în anumite zone, cum ar fi Pădurea Letea, rezervație naturală foarte valoroasă care depinde de un nivel ridicat al apei. Apoi, Bâstroe și Chilia sunt una dintre rutele de migrație ale sturionului, iar lucrările ar putea afecta această specie protejată, aflată în pericol de dispariție. Lucrările de dragare ar putea afecta local și habitatele sau locurile de cuibărire ale anumitor specii de păsări”, a susținut Hulea, într-un interviu acordat celor de la Hotnews.
Reprezentantul WWF a mai explicat cum va fi afectată Delta Dunării de adâncirea canalului Bâstroe.
„Avem nevoie de mai multe date, să știm ce înseamnă de fapt această dragare, dacă este o dragare de întreținere sau se intenționează să se ajungă la adâncimi mai mari ale canalului.
Canalul Bâstroe și brațul Chilia preiau o parte semnificativă din debitele Dunării, deci se pune problema cum dragarea va afecta zona din perspectiva distribuției debitelor. Când au început lucrările pe Bâstroe, în urmă cu peste 8 ani, s-a pus în discuție cum afectează aceste adânciri nivelul pânzei de apă freatică, că s-ar putea duce mai jos și atunci nu ar exista apă suficientă pentru habitatele din vecinătate.
Deci primul impact ar fi din perspectiva redistribuirii debitelor. Dunărea se ramifică în 3 brațe la intrarea în Deltă: Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe, brațul Chilia preluând cea mai mare parte din debite. Apoi, brațul Bâstroe este o ramificație a brațului Chilia, în delta ucraineană, delta ucraineană fiind cea mai nouă parte a deltei și cea mai dinamică, cu depuneri de sedimente și cea mai activă din acest punct de vedere”, a mai adăugat ea.