Sărbătoarea Crăciunului se pare că a fost intsurată în secolul al IV-lea, când Biserica a stabilit această data, socotită să acoper fosta serbare a zeului Soare din tradițiile vechi, necreștine. La fel s-a petrecut și cu tradiția împodobirii bradului și asosirii lui Moș Crăciun Tradițiile Crăciunului au fost îmbogățite de la an la an.
Inițial, bradul era împodobit numai cu ornamente de culoare roșie sau verde, obicei apărut în Germania. Legenda spune că, aici, Sfântul Bonifaciu a ordonat tăierea tuturor stejarilor, venerați pe atunci de păgâni.
În căderea lor, stejarii au distrus toți copacii din prajmă, mai puțin brazii, care au rezistat, ceea ce a făcut ca bradul în sine să devină u simbol. De atunci el este împodobit în seara de Ajun.
Ajunul și colindele
România este foarte bogată în mai tradiții și obiceiuri de Crăciun, cele mai multe fiind transmise din generație în generație. Spre exemplu, în Oltenia, în Ajun, oamenii se trezesc dimineață, aprind focul și rostesc o urare de Crăciun: „Bună dimineața lui Ajun! /C-a venit într-un ceas bun /Să ne-aducă: porcii grași și unturoși /Și oamenii sănătoși, /Vacile cu viței, oile cu miei, scroafele cu purcei, cloștile cu pui, găinile cu ouă. La anul și la mulți ani!”.
Apoi, în prima zi de Crăciun, colindătorii merg din casă în casă și vestesc oamenilor nașterea lui Iisus prin cântece specifice, dat terminate tot cu urări. Nu e indicat să nu primești colindători pentru că vei avea un an neroditor și norocul te va ocoli, din cauza zgârceniei de care ai dat dovadă.
În Maramureș, la colindat merg și adulții, nu numai copiii. Tot în data de 25 decembrie, oamenii le trimit urări și mesaje de Crăciun celor dragi.
Serbări unice
Un alt obicei popular este atârnarea unei crenguțe de vâsc în case. Dacă la scandinavi se crede că acele cupluri care se sărută sub vâsc vor fi împreună toată viața, în tradiția creștin-ortodoxă, se spune că acela care pune vâsc în casă va avea un an îmbelșugat, fericire și pace în familie.
Gospodinele știu că toata casa trebuie curățată lună înainte de Ajun, când nu mai au voie să dea cu mătura, pentru că o veche superstiție spune că așa se alungă norocul din casă. Iar creștinii nu au voie să bea rachiu în Ajunul Craciunului.
O altă tradiție românească, intrată în patrimoniul UNESCO, se ține La Mărișel, lângă Cluj, există un obicei numit „Junii Măriselului”. Un grup de 10 tineri necăsătoriţi vin la biserica din sat, după care ies şi colindă. Apoi, junii, le invită la dans pe fetele care nu sunt măritate.
La Dumbrăviţa, în Braşov, bradul se împodobeşte chiar în ziua de Crăciun. Iar un pom de Crăciun va rămâne în centrul comunei până după Bobotează. Vătafii, adică tinerii care au făcut şi armata, şi penaşii, feciorii care urmează să se însoare, sunt cei care aduc în centrul comunei bradul.
O altă tradiție importantă este chiar masa de Crăciun. Pe 25 decembrie ia sfârșit postul Crăciunului, și de acum oamenii se pot desfăta cu bucatele tradiționale: tobă, lebăr, sarmale, caltaboși, cârnați sau friptură. Carnea folosită pentru prepararea bucatelor de Craciun este proaspătă, întrucât de Ignat, în data de 20 decembrie, are loc un alt obicei: tăierea porcului.
