Paștele reprezintă o sărbătoare încărcată de obiceiuri și tradiții, iar credincioșii le respectă cu sfințenie. Prima zi de Paște aduce cu ea diverse tradiții, obiceiuri, dar și superstiții.
Încă de la miezul nopții, după ce se ia Lumina Sfântă, românii încep să respecte o serie de tradiții. Purtarea hainelor noi, spălatul pe față cu apă neîncepută, ciocnitul ouălor sunt doar câteva exemple.
După Săptămâna Patimilor, credincioșii sărbătoresc duminică ziua Învierii Domnului. Învierea reprezintă refacerea legăturii dintre om și Creatorul său.
Începând cu ziua de duminică, oamenii folosesc un salut diferit. Aceștia spun: ”Hristos a Înviat! Adevărat a Înviat!”, împărtășind bucuria din sufletele lor.
Obiceiuri și tradiții de Paște
În această zi de sărbătoare, se spune că este bine să te înnoiești dacă vrei să ai parte de noroc. Atunci când porți haine noi, îți purifici sufletul și corpul, în întâmpinarea lui Hristos.
Totodată, în prima zi de Paște, înainte de răsărit, fetele și băieții obișnuiesc să se scalde într-o apă curgătoare, pentru a fi sprinteni, sănătoși, harnici și iubiți.
În dimineața zilei de Paște, conform tradiției, este bine ca membrii familiei să se spele pe față cu apă neîncepută. Este important ca aceasta să fie luată dintr-un izvor. În ea se va pune un ou roșu și un ban de argint, simbolizând norocul și sănătatea.
De asemenea, în prima zi ouăle se ciocnesc „cap cu cap”, în a doua zi, „cap cu dos”, iar în a treia zi „dos cu dos”.
Se spune că cei care mor de Paște sau în Săptămâna Luminată vor ajunge direct în Rai, deoarece porțile Raiului sunt deschise, iar cele ale iadului sunt închise.
Se mai spune și că cei care ciocnesc ouă în ziua de Paște se vor întâlni pe lumea cealaltă.
Dacă un copil se va naște în ziua de Paște, se spune că va avea noroc toată viața.
Tradiții de Paște, în Transilvania
În anumite zone din Transilvania, de Paște, fetele se spală cu apă dintr-o moară, pentru a fi frumoase.
Feciorii țin toaca pe un deal, păzind-o zi și noapte. Dacă este furată, feciorii dau banii grei pentru răscumpărare.
Tot în aceste zone, în a doua zi de Paște, finii merg la nași cu daruri, un covor țesut și un ulcior.
În Transilvania s-a păstrat tradiția udatului, aceasta având o semnificație aparte. Reprezintă un act de purificare, fetele fiind stropite cu apă sau parfum.
Băieții obișnuiesc să meargă la fete cu stropitul și cu văluritul. De asemenea, o năframă albă este pună pe un par și se merge cu ea din casă în casă pentru a face urări de Paște.
De asemenea, băieții și fetele se uită în fântână, pentru a fi curați și frumoși ca apa de izvor, potrivit RomâniaTV.net
