Obiectivele de tranziție energetică generează provocări. Investițiile trebuie accelerate în România

Condițiile de sustenabilitate și tranziție energetică devin tot mai apăsătoare pentru România, odată cu apropierea termenului 2030, impus de Uniunea Europeană. Subiectul a fost dezbătut pe larg în cadrul mesei rotunde „Tranziție energetică și Sustenabilitate“, organizată de Capital și Infofinanciar, la care au participat ministrul Mediului, Mircea Fechet, reprezentanți ai Ministerului Energiei, ELCEN și ai Comisiilor de mediu din Senat și Camera deputaților, dar și ai mediului privat.

Infofinanciar și Capital au organizat marți, 26 martie, masa rotundă „Tranziție energetică și Sustenabilitate”, care a reunit reprezentanți ai autorităților de reglementare, dar și ai mediului de afaceri.

În cadrul evenimentului, au fost abordate o serie de subiecte „fierbinți“, precum stadiul adoptării resurselor regenerabile și al procesului de decarbonizare în România, problema procedurilor de infringement în domeniul mediului sau inițiativele statului în domeniul sustenabilității.

Printre participanți, s-au numărat:

–  ministrul Mediului, Mircea Fechet.

– secretarul general adjunct în Ministerul Energiei, Ramona Moldovan.

– directorul general ELCEN, Claudiu Crețu.

– Aurel Oprinoiu, președintele Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic din Senat.

– Diana Buzoianu, vicepreședintele Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic a Camerei Deputaților.

– Corneliu Bodea, CEO Adrem și presedintele Centrul Român al Energiei.

– Alexandru Ciocan, cercetător în cadrul Energy Policy Group.

Mai puțini bani, mai multe mașini

Un prim subiect abordat de ministrul Mediului, Mircea Fechet, în cadrul evenimentului a fost cel al scăderii primei de casare pentru autoturismele electrice.

„S-a decis plafonarea ei la suma de 25.500 de lei. Ceea ce reprezintă aproximativ 5.000 de euro pentru un autoturism electric. Unii spun că este prea mică, alții că ar fi putut să fie și mai mică de atât. Una peste alta, cred trebuie să așteptăm să vedem cum evoluează programul. M-am asigurat ca în bugetul fondului să avem o sumă record pentru anul 2024 pentru programul Rabla Plus.“, a declarat Mircea Fechet.

Potrivit ministrului, suma alocată este de un miliard de lei. Însă, deși sunt mai mulți bani, prima de casare pentru mașinile electrice este mai mică.

„Pentru mine, ca ministru al Mediului, înseamnă mai multe autoturisme electrice finanțate. Banii pentru autoritățile locale s-au epuizat în 16 minute. În cazul sumei alocate persoanelor juridice, a existat un interes ridicat. (…) Am mai constatat, la prima vedere, un apetit mai mic al persoanelor fizice pentru programul Rabla Plus. Acest lucru ar putea avea legătură cu prima de casare mai mică.“, a precizat Mircea Fechet.

Statul ar putea susține achiziția de mașini electrice în leasing

Ministrul Mediului a mai declarat că, dacă se va constata că este nevoie, schema de finanțare ar putea fi modificată. Însă acest lucru se poate face doar prin ordonanță de urgență. În prezent, sunt analizate mai multe scenarii, unul din acestea fiind finanțarea leasing-ului operațional

„Am instituit deja un grup de lucru la nivelul Ministerului Mediului. Aici, pentru prima oară, am chemat și societăți de leasing la întâlnirile cu dealerii și producătorii de autoturisme. Luăm în considerare foarte serios posibilitatea finanțării leasing-ului de autoturisme electrice. Și atunci nu mai avem discuția dacă finațăm cu 5.000 sau 10.000 de euro voucherul.“, a explicat Fechet.

Potrivit acestuia, România poate adopta modelul francez, în care statul susține o parte din cheltuiala cu leasing-ul.

„Este vorba de de aproximativ 100 de euro lunar. Sumă considerată suficientă pentru a determina o persoană să nu blocheze zeci de mii de euro într-o mașină electrică. Așa, pune statul român ceva, mai pune și persoana respectivă ceva în plus, și, cât vrea, se folosește de o mașină electrică. Când nu mai are nevoie de ea, o dă înapoi la societatea de unde a luat-o.“, a detaliat ministrul.

Sprijin pentru înființarea comunităților de prosumatori

O altă măsură de sprijin a statului în contextul de tranziție energetică a fost anunțată de Ramona Moldovan. Secretarul general adjunct în Ministerul Energiei a prezentat proiectele avute în vedere pentru sprijinirea comunităților de prosumatori.

„Legislația, așa cum este ea adoptată, inițial în 2021 și apoi completată în 2022, definește acest concept. Dar nu foarte în detaliu. Partea legală ar putea fi dezvoltată, astfel încât să faciliteze investițiile și să ajute valorificarea acestor comunități energetice la adevăratul lor potențial.“, a explicat Ramona Moldovan.

Potrivit acesteia, în Ministerul Energie există deja un grup de lucru care lucrează împreună cu ANRE și cu societatea civilă. Efortul comun este pentru a identifica o serie de vulnerabilități, dar și de potențiale pe acest palier.

„Dorim, pe de o parte, completarea legislației care să permită valorificarea acestui potențial. Pe de altă parte, vom lansa prin Fondul pentru modernizare o schemă care vizează finanțarea dedicată pentru nevoile acestor comunități.“, a declarat Ramona Moldovan.

Potrivit secretarului general adjunct, inițiativele sunt deja în lucru. Conform estimărilor, până la sfârșitul acestui an se așteaptă o formulă finală care să poată fi înaintată pentru aprobare.

ELCEN accelerează investițiile

Directorul general ELCEN, Claudiu Crețu, a prezentat la rândul său prioritățile pe care le are Electrocentrale București le are pe termen scurt și mediu.

Primul subiect abordat, a fost cel al fuziunii ELCEN-Termoenergetica, care are ca scop modernizarea sistemului de încălzire din Capitală și eficientizarea lui, prin diminuarea pierderilor. „Bucureștiul, din punct de vedere energetic, a fost neglijat. (…) Partea bună este că avem, încă, un sistem centralizat de termoficare. Au mai fost ceva debranșări în ultimii ani. Dar sistemul a rezistat. Iar în acest moment suntem pe un trend bun. Pentru că, deși cu greu și cu întârzieri, s-a trecut la modernizarea conductelor.“, a declarat directorul general ELCEN.

În acest context, Claudiu Crețu a declarat că investițiile sunt obligatorii. „Pentru că altfel nu știu cum vom mai încălzi Bucureștiul în următorii 3-4 ani. Noi suntem deja într-o situație critică de 4-5 ani. Tot tragem de niște CET-uri din ani ’60, care sunt ineficiente. Au randamentul scăzut și sfârșitul se apropie. De aceea, în termenul cel mai scurt trebuie să facem aceste investiții.“, a precizat Claudiu Crețu.

Directorul ELCEN a mai sublinat că presiunea este mare, pentru că din 2030 UE nu va mai finanța investițiile în gaze. De aceea, următorii doi ani sunt foarte importanți pentru a avea în funcțiune capacități noi până în 2030.

„Ne uităm către integrarea resurselor regenerabile, mai exact a celor geotermale. Ne interesează foarte mult și partea de hidrogen. Pentru că noile capacități vor fi «hydrogen ready» și ne vor ajuta să obținem emisii scăzute.“, a mai declarat directorul ELCEN.

Țintele de tranziție energetică sunt inevitabile

Subiectul consumului de gaze naturale este însă unul sensibil pentru Comisia Europeană. La rândul ei, OCDE a recomandat guvernului de la București să-și reducă dependența de combustibilii fosili și să respecte obiectivele de tranziție energetică.

Alexandru Ciocan, cercetător în cadrul Energy Policy Group, recomandările europene trebuie armonizate cu situația specifică a țării. „România deține resurse importante de gaz, pe care va trebui să și le valorifice. În așa fel încât să genereze cât mai multă plusvaloare la nivel național. Trebuie însă să ne uităm și către politicile europene. Care vizează o taxare agresivă a combustibililor fosili și, în special, a gazelor naturale.“, a explicat specialistul.

Acesta a adus în discuție și ce se va întâmpla însă cu centralele pe gaz după 2030, când ar trebui să „migreze“ pe hidrogen. „La nivel de PNIESC și al Strategiei naționale pentru hidrogen nu există o direcție pentru realizarea acestei tranziții. Hidrogenul va avea nevoie de infrastructură de transport și de stocare.“, a subliniat Alexandru Ciocan.

Potrivit acestuia, țintele Uniunii Europene, vor afecta și consumatorul final de gaze naturale. Și asta deoarece prețul consumului va crește, la nivelul anului 2026, aproximativ cu 20%. În plus, debranșarea marilor consumatori industriali de la consumul de gaze naturale ar putea contribui și ea la ceșterea facturii pentru populație. „În acest context, România trebuie să-și calculeze foarte bine pașii de parcurs. În ideea de a renunța la combustibilii fosili. Nu trebuie făcut acest lucru și trebuie să valorificăm la maxim această resursă. Dar, de asemenea, trebuie făcută tranziția către resursele regenerabile.“, a mai precizat specialistul Energy Policy Group.

Legislația nu ajută întotdeauna

La rândul ei, Diana Buzoianu a explicat că, deși una din principalele cauze pentru calitatea proastă a aerului din Capitală este reprezentată de arderile ilegale, cazurile identificate nu ajung în instanță.

„În fața instanței nu a ajuns decât un singur dosar pentru arderi ilegale în ultimii trei ani.“, a precizat vicepreședintele Comisiei pentru mediu a Camerei Deputaților.

Nici în ceea ce privește tăierile ilegale situația nu este mai bună. „Peste 95% din infracțiuni au fost clasate sau cu dosare finalizate cu renunțarea la urmărirea penală. Doar 5% dintre aceste dosare au ajuns pe masa unui judecător. Iar multe dintre ele nu s-au finalizat neapărat cu condamnări. În prima jumătate a lui 2023, doar 10 oameni au fost condamnați cu închisoare.“, a explicat Diana Buzoianu în cadrul mesei rotunde „Tranziție energetică și Sustenabilitate“.

Potrivit deputatului, în România, în 2023, circa 20 de milioane de metri cubi de lemn au fost fără acte în regulă. Iar conform Comisiei Europene, în fiecare an pierdem 5 miliarde de euro din tăierile ilegale.

Procedurile de infringement ne costă scump

Un alt aspect dezbătut în cadrul mesei rotunde „Tranziție energetică și Sustenabilitate“ a fost cel al procedurilor de infringement pe probleme de mediu, care au devenit în ultimii ani o constantă pentru România.

Aurel Oprinoiu, președintele Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic din Senat, susține că vine aparține autorităților. Senatorul a exemplificat cu cea mai recentă procedură, pentru care România a fost deja amendată. Aceasta a fost declanșată pentru că România nu a respectat cerința închiderii a 31 de depozite de deșeuri.

„Din păcate, am ajuns la aceste proceduri de infringement pe mediu pentru că guvernele care s-au aflat la conducerea României nu au luat măsurile pe care trebuiau să le ia. Pentru ultima procedură de infringement, România a plătit 1,5 milioane de euro amendă. Și pentru care mai plătim 18.600 de euro pe zi, peste 6 milioane de euro pe an. Vorbim despre o amendă și niște penalități pentru că guvernul nu a avut o strategie. Și nu a luat măsuri din timp. (…) De această procedură de infringement nu o să scăpăm până nu o rezolvăm“, a declarat Aurel Oprinoiu.

Potrivit acestuia, amânarea închiderii depozitelor de deșeuri are legătură și cu interese economice. „Închiderea acestor depozite de deșeuri va costa România foarte mult. Sunt și foarte multe probleme juridice, pe care noi, ca stat, nu le-am rezolvat. (…) Este un cumul de factori care ne-a adus aici. Din păcate însă, nu o să fie doar această procedură de infringement.“, a subliniat senatorul.

Există aspecte pozitive, dar timpul este foarte scurt

Corneliu Bodea, președintele Centrului Român al Energiei și CEO ADREM, a subliniat faptul că există nu doar aspecte negative, ci și pozitive. „Există deja și se fac simțite. În primul rând, avem niște ținte clare, deși sunt acum în revizia PNIESC. Acesta este un avantaj, pentru că atunci când știi ce ai de făcut este deja un progres. În al doilea rând, avem bani. Avem fonduri semnificative, atât din surse ale Uniunii Europene, cât și private și naționale. Avem un interes sporit și un cadru legislativ pozitiv în legătură cu tranziția energetică. Eu cred că toate acestea sunt lucruri foarte bune.“, a subliniat președintele Centrului Român al Energiei.

Potrivit acestuia există însă și aspecte mai puțin pozitive. Primul dintre acestea îl reprezintă, în opinia lui Corneliu Bodea, coerența în domeniul reglementării: „Nu avem aliniate câteva elemente esențiale pentru a putea progresa într-un ritm adecvat. De exemplu, suntem astăzi în discuții cu strategia energetică. De asemenea, suntem în finalul unei perioade de reglementare care vizează, în principal, infrastructura de transport și distribuție de energie. Acesta este un element extrem de important.“

Potrivit CEO-ului ADREM, este nevoie de accelerarea proceselor, pentru că unul din elementele de risc îl reprezintă timpul. „Trebuie să ne amintim că toate aceste ținte vizează anul 2030. Și, din punct de vedere al realizării unor investiții, mai avem prea puțin timp pentru a atinge aceste ținte.“, a mai explicat Bodea.

Masa rotundă „Tranziție energetică și Sustenabilitate“ a fost organizată de Capital și Infofinanciar cu sprijinul partenerilor Reciclad’OR, Adrem, Romgaz și Tinmar Energy. Înregistrarea evenimentului este disponibilă pe canalul YouTube HAI România.