Războiul din Ucraina, întins deja pe 9 luni, începe să devină din ce în ce mai costisitor, și nu doar pentru Kiev, ci pentru toți aliații care se luptă să îl susțină, prin transport de arme costisitoare și sancțiuni asupra Rusiei, care afectează întreaga economie globală.
Majoritatea oamenilor doresc în continuare ca Ucraina să învingă. Dar victoria nu este așteptată prea curând. În absența unor discuții de pace sau a vreunui ajutor, oboseala războiului se clatină spre apatie.
În Italia și Germania, voci de extremă dreapta se plâng că sunt „sătui” de efectele costisitoare ale războiului. Protestele împotriva impasului cu Moscova marchează întraga Europă Centrală. Oamenii sunt nemulțumiți de criza economică cauzată de război și se tem de iarna care urmează să vină, însoțită de o îngrijorătoarea lipsă de gaze și energie. Posibilitatea scenariilor de blackout, pene de curent masive, provoacă anxietate pe întregul continent, în special din cauza faptului că acestea s-au răspândit și în Moldova, țară neimplicată în război.
Pericolul unui al doilea val de migranți ucraineni
După cum a avertizat săptămâna trecută Moldova, care se confruntă cu pene de curent de acest tip, o altă criză umanitară legată de uriașa migrație a ucrainenilor ce fug de război se profilează, asemănătoare celei din primăvara anului trecut. Aceasta va pune la încercare fiecare țară din UE. Cu toate acestea, pe măsură ce tensiunea multiplelor probleme legate de Ucraina începe să se facă simțită, sprijinul european ar putea să se clatine în acest moment critic.
Suntem abia în noiembrie. Pentru toată lumea, ce e mai rău din iarnă urmează să vină. Și există limite în ceea ce privește frecvența cu care Kievul poate repara pilonii, cablurile și centralele electrice deteriorate. De îndată ce sunt reparate, rachetele rusești le aruncă în aer. „Adăposturile de invincibilitate” nu pot face mai mult decât atât, să încerce ca de fiecare dată când are loc un atac, acestea să fie pe loc reparate.
„Astăzi este doar o zi, dar am fost loviți cu 70 de rachete. Aceasta este formula rusă de teroare”, a declarat miercurea trecută președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskiy, citat de The Guardian. „Spitalele, școlile, transportul, cartierele rezidențiale, toate au avut de suferit”. Ca de obicei, „reacția fermă” pe care a cerut-o de la Consiliul de Securitate al ONU nu a venit niciodată.
Peste 7,8 milioane de refugiați au fugit din februarie, potrivit estimărilor ONU. Alte milioane de persoane sunt strămutate în interiorul țării. Îngrijorarea crește cu privire la un al doilea val de migrări în masă. „Chiar acum, în întreaga țară, oamenii se confruntă cu o alegere sumbră: să fugă sau să înghețe”, a declarat Jan Egeland de la Consiliul Norvegian pentru Refugiați.
Sprijinul NATO și al UE scade
Țările NATO au oferit Ucrainei un ajutor financiar generos de miliarde de dolari și sisteme de armament. Dar ritmul se încetinește. Cel mai recent pachet de sancțiuni al UE a fost diluat și amânat în mod repetat. UE se ceartă pe tema plafonării prețului petrolului rusesc.
De asemenea, Occidentul se străduiește să satisfacă nevoia disperată a Ucrainei de apărare antiaeriană. Stocurile de rachete Stinger, S-300, Nasams, Hawk și Starstreak sunt reduse. Livrările de sisteme mai sofisticate, cum ar fi Patriots americane și Iris-T ale Germaniei, sunt limitate de probleme de producție și de instruire.
Pe măsură ce războiul devine o realitate familiară a vieții de zi cu zi, iar efectele negative se răspândesc, se va înmuia și mai mult sprijinul publicului. Sentimentul pro-Kiev în Europa se situează la aproximativ 57%, potrivit unui sondaj Eupinions. Dar această cifră este în scădere față de vară – iar „tabăra păcii” avansează. De exemplu, 60% dintre germani sunt în favoarea unui armistițiu dintre Rusia și Ucraina.