Guvernele occidentale se străduiesc să răspundă la ceea ce ei spun că este o campanie rusă tot mai amplă de tentative de sabotaj. Inclusiv incendieri la baze militare și la infrastructura civilă din Europa.
Scopul acestor atacuri din „zona gri”, despre care oficialii din domeniul securității au declarat că sunt adesea conduse de serviciile de informații militare rusești GRU, este de a promova dezbinarea în rândul aliaților Ucrainei, de a perturba aprovizionarea militară a Kievului și de a testa hotărârea occidentală.
NATO încearcă să găsească o soluție
„Rusia încearcă să trimită un mesaj că este omnipotentă și că poate perturba societățile noastre. Pentru a instiga la frică și pentru a găsi modalități de a ne face viața mai mizerabilă”, a declarat președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs. „De asemenea, testează răspunsul nostru, pentru că, dacă nu răspundem, aceste atacuri se vor intensifica.”
El a declarat că aliații NATO „încearcă să își dea seama” cum să răspundă fără a invoca clauza de apărare reciprocă a alianței militare, cunoscută sub numele de articolul 5. „Nu vom lansa rachete asupra Rusiei din cauza unui incident la scară destul de mică”, a adăugat el.
Problema a ajuns în fruntea agendei aliaților occidentali ai Ucrainei în urma incidentelor recente.
Printre acestea se numără un presupus atac incendiar susținut de Rusia asupra unui depozit legat de Ucraina în Marea Britanie, un complot de sabotaj împotriva bazelor militare americane din Germania, încercări de a perturba rețelele de semnalizare feroviară din Europa și bruierea sistemelor de navigație GPS pentru aviația civilă în țările baltice. Microsoft a avertizat că Rusia direcționează „dezinformarea malignă” împotriva Jocurilor Olimpice de la Paris.
Antony Blinken, secretarul de stat american, a declarat săptămâna trecută că „practic fiecare aliat” prezent la o reuniune a miniștrilor de externe ai NATO de la Praga a ridicat problema Rusiei.
„Știm ce pun la cale și vom răspunde atât individual, cât și colectiv, după cum este necesar”, a adăugat Blinken.
Ministrul olandez al apărării, Kajsa Ollongren, a declarat că Moscova încearcă „să ne intimideze”. De asemenea, este crucial să „nu permitem ca acest lucru să se întâmple”.
Incidente misterioase apar la în zone care nu au legătură cu Ucraina
Una dintre probleme este că incidentele par adesea aleatorii și împotriva unor ținte care nu au legătură cu Ucraina. Cum ar fi un incendiu izbucnit luna trecută într-un magazin Ikea din Lituania. Despre care Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei, a sugerat că ar fi putut fi opera unor sabotori străini.
O altă problemă în formularea unui răspuns adecvat este faptul că incidentele sunt deseori comise de persoane împuternicite. Ceea ce face mai dificilă atribuirea lor direct Rusiei. Kremlinul a respins în mod constant acuzațiile guvernelor europene privind războiul hibrid.
Un ofițer de contrainformații occidental a declarat că utilizarea sporită a proxy-urilor de către Moscova a fost cauzată de recenta expulzare în masă a sute de diplomați și spioni ruși în Europa. Mulți agenți alternativi provin acum din bande criminale, a declarat ofițerul. Ceea ce reprezintă un semn că Occidentul a reușit să limiteze opțiunile Moscovei, deși acest lucru a adus și noi riscuri.
Polonia a fost un obiectiv special al eforturilor de sabotaj, deoarece este un centru pentru livrările de provizii militare occidentale către Ucraina vecină. În ultima lună, autoritățile au arestat o duzină de persoane sub acuzații de spionaj și sabotaj. Cele mai multe dintre acestea au fost recrutate din crima organizată. Iar Tusk a declarat că au fost „implicate direct în numele serviciilor [de informații] rusești”.
Oficialii au declarat că Moscova a desfășurat măsuri similare, așa-numitele „măsuri active”, încă din anii 1920. Iar modul de a le contracara cel mai bine este un subiect la fel de vechi ca și tactica însăși. Dar gândirea actuală, așa cum a fost explorată într-un raport recent al UE și al NATO și într-o anchetă a Parlamentului britanic, implică de obicei un proces în trei etape.
Atacurile rusești sunt imprevizibile
Un răspuns mai agresiv ar putea implica o campanie de informare în interiorul Rusiei, care să îndestuleze costurile războiului din Ucraina.
„Dacă ești un rus obișnuit, nu ar trebui să treacă o zi în care să nu-ți amintești de numărul uriaș de pierderi suferite de trupele rusești”, a sugerat Eliot Cohen, un fost consilier al Departamentului de Stat al SUA.
Oricum ar fi, au spus oficialii occidentali, problema centrală a rămas aceea că atacurile Rusiei din zona gri sunt imprevizibile, vin în forme multiple și sunt asimetrice. Astfel încât o ripostă în natură riscă să escaladeze confruntarea cu Rusia.
Rinkēvičs a citat exemplul unui cablu submarin tăiat în Marea Baltică. O abordare, a spus el, ar fi creșterea numărului de patrule marine ale NATO. O abordare mai extremă ar fi închiderea mării pentru navele rusești. Chiar dacă acest lucru ar echivala cu „o declarație de război”.
„Ar trebui să putem discuta toate tipurile de instrumente [de represalii]”, a spus Rinkēvičs. „Nu spun că toate acestea pot fi folosite. Dar dacă ne limităm, fără nicio discuție, nu facem decât să invităm alte acțiuni creative din partea Rusiei. Iar ei sunt maeștrii războiului hibrid”, potrivit Financial Times.
