Statele membre UE au ajuns la un consens, în ceea ce privește consumul de gaze. Este vorba despre un acord asupra planului de urgență privind reducerea consumului de gaze naturale al blocului comunitar într-o tentativă de a atenua impactul unei eventuale sistări complete a furnizării de gaze rusești.
Acest plan creat pentru Europa, prevede o reducere voluntară de 15% a consumului de gaz de către statele membre între lunile august și martie 2023. Anunțul a fost făcut de Cehia, care deține în prezent președinția rotativă a UE. Printr-o postare pe Twittter, a confirmat că statele membre au ajuns la un acord, fără a preciza prevederile acestuia.
🔋 #TTE Energy | 👏 This was not a Mission Impossible! Ministers have reached a political agreement on gas demand reduction ahead of the upcoming winter.#EU2022CZ pic.twitter.com/XBnKuTs75W
— EU2022_CZ (@EU2022_CZ) July 26, 2022
Gazele naturale au devenit o armă de război între Rusia și Europa de la invadarea Ucrainei de către Moscova la 24 februarie.
Cum am ajuns în impas
Nord Stream 2 a fost oprit
La 22 februarie 2022, cancelarul german Olaf Scholz declara că suspendă proiectul gazoductului Nord Stream 2 cu Rusia, ca răspuns la recunoașterea de către Moscova a două regiuni separatiste din Ucraina. Proiectul a fost mult timp o sursă de tensiuni cu aliații Berlinului din Statele Unite și Europa, care se tem că ar crește dependența energetică a Germaniei de Rusia, potrivit Kyiv Post.
Ucraina se teme, de asemenea, că va pierde venituri din tranzitul de gaze dacă Nord Stream 2, care ar urma să livreze gaz rusesc în Germania prin Marea Baltică, va fi realizat.
Prețurile la gaze cresc vertiginos
La 24 februarie, Rusia invadează Ucraina. Prețul gazelor și al petrolului explodează din cauza temerilor legate de posibile reduceri ale aprovizionării.
La 2 martie, Uniunea Europeană exclude șapte bănci rusești din sistemul de transfer bancar SWIFT. Însă, în schimb, sunt cruțate două mari creditoare care au legături puternice cu sectorul energetic, ceea ce reflectă dependența mai multor state UE de gazul rusesc.
Embargoul SUA
La 8 martie, președintele Joe Biden interzice importurile de gaz și petrol rusesc în SUA. UE declară că își va reduce importurile de gaze rusești cu două treimi în acest an, iar Marea Britanie afirmă că va elimina treptat importurile de energie rusească până la sfârșitul anului 2022.
Riposta Rusiei
La 23 martie, președintele rus Vladimir Putin interzice clienților europeni de gaze naturale să își plătească facturile în dolari și euro, ca răspuns la înghețarea a aproximativ 300 de miliarde de dolari din rezervele valutare deținute de Rusia în străinătate. El anunță că, de acum înainte, Moscova va accepta doar plăți în ruble din partea țărilor „neprietenoase”, inclusiv a țărilor UE. Comisia Europeană îi avertizează pe membrii UE că, dacă ar plăti în ruble, ar încălca sancțiunile internaționale împotriva Moscovei. Washingtonul este de acord să furnizeze Europei 15 miliarde de metri cubi de gaz natural lichefiat în plus în acest an.
Robinete închise
La 27 aprilie, gigantul rus Gazprom întrerupe aprovizionarea cu gaze naturale a Bulgariei și Poloniei, într-o acțiune pe care șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o califică drept „șantaj”. Ea spune că cele două state membre ale UE și NATO primesc acum gaze de la vecinii lor din UE.
La 21 mai, Rusia întrerupe gazul către țara vecină Finlanda, care a refuzat să plătească în ruble și a înfuriat Moscova cerând să adere la NATO.
Țările de Jos și Danemarca sunt, de asemenea, întrerupte după ce au refuzat să plătească în ruble.
Niciun embargo
La 30 mai, liderii UE convin să oprească majoritatea importurilor de petrol rusesc până la sfârșitul anului, dar amână interzicerea gazelor rusești.
Presiuni asupra Europei
La jumătatea lunii iunie, Gazprom reduce drastic livrările zilnice de gaze către Germania prin gazoductul Nord Stream, ceea ce duce la creșterea prețurilor. Invocând o problemă tehnică, Gazprom reduce livrările cu mai multe trepte, în timp ce liderii din Europa se pregătesc să acorde Ucrainei statutul de țară candidată.
La 23 iunie, Germania se apropie de raționalizarea gazului, ridicând nivelul de alertă privind aprovizionarea la a doua din cele trei etape.
Planul UE
La 11 iulie, Gazprom începe 10 zile de întreținere de rutină la conducta sa Nord Stream 1, ceea ce duce la reduceri de gaze în Europa.
O săptămână mai târziu, UE și Azerbaidjanul semnează un acord de dublare a importurilor de gaze din această țară caspică bogată în energie către Europa. Blocul celor 27 de state membre a apelat, de asemenea, la țări bogate în petrol, precum Qatar, Norvegia și Algeria, pentru a suplini deficitul de energie.
La 20 iulie, Comisia Europeană îndeamnă statele UE să reducă cererea de gaze naturale cu 15% în următoarele luni pentru a asigura stocurile de iarnă.
Aprovizionarea a fost redusă din nou
La 25 iulie, Gazprom anunță că reduce din nou furnizarea la aproximativ 20% din capacitatea gazoductului începând de miercuri, din cauza „stării tehnice” a uneia dintre turbine. Guvernul german spune că nu există „niciun motiv tehnic” pentru această măsură.
