O operă de artă creată de o inteligență artificială fără nicio contribuție umană nu poate fi protejată prin drepturi de autor în conformitate cu legislația americană, este lucrul pe care reprezentanții unei instanțe americane din Washington D.C l-au decis.
Numai operele pe care le-au realizat autorii umani pot primi drepturi de autor, a declarat vineri judecătorul districtual Beryl Howell, confirmând respingerea de către Biroul pentru Drepturi de Autor a unei cereri depuse de informaticianul Stephen Thaler în numele sistemului său DABUS.
Fără drepturi de autor pentru AI
Decizia de vineri, 18 august 2023, vine după ce lui Thaler i-au mai fost refuzate câteva cereri de brevete americane care acopereau invenții despre care a spus că au fost create de DABUS, prescurtarea de la Device for the Autonomous Bootstrapping of Unified Sentience (dispozitiv pentru stimularea autonomă a sensibilității unificate).
Thaler a solicitat, de asemenea, brevete pentru creațiile programului DABUS în alte țări, inclusiv în Regatul Unit, Africa de Sud, Australia și Arabia Saudită, dar succesul acestuia nu a fost absolut.
Avocatul lui Thaler, Ryan Abbott, a declarat luni că el și clientul său nu sunt deloc de acord cu această decizie și că vor face apel. Reprezentanții Biroului pentru Drepturi de Autor a declarat luni, într-o declarație, că „consideră că instanța a ajuns la un rezultat corect”.
Limitele sunt depășite
Aceste domeniu, al inteligenței artificiale generative, se dezvoltă într-un mod alert, și ridică noi probleme cu privire la proprietatea intelectuală. De asemenea, Biroul pentru Drepturi de Autor a respins cererea unui artist de a obține drepturi de autor pentru imaginile generate prin intermediul sistemului de inteligență artificială Midjourney, în ciuda argumentului artistului potrivit căruia sistemul făcea parte din procesul lor creativ.
De asemenea, au fost intentate mai multe procese în curs de soluționare cu privire la utilizarea fără permisiune a operelor protejate prin drepturi de autor pentru antrenarea inteligenței artificiale generative.
„Ne apropiem de noi frontiere în materie de drepturi de autor pe măsură ce artiștii își pun inteligența artificială în setul lor de instrumente”, ceea ce va ridica „întrebări provocatoare” pentru legea drepturilor de autor, a scris Howell vineri. „Acest caz, însă, nu este nici pe departe atât de complex”, a spus Howell.
Nedrept față de oameni
Thaler a solicitat în 2018 drepturi de autor pentru opera „A Recent Entrance to Paradise” (O nouă intrare în paradis), o operă de artă vizuală despre care a spus că a fost creată de sistemul său de inteligență artificială fără nicio contribuție umană. Biroul a respins cererea anul trecut și a spus că operele creative trebuie să aibă autori umani pentru a fi protejate prin drepturi de autor.
Thaler a contestat decizia în instanță, argumentând că apartenența umană nu este o cerință legală concretă și că permiterea drepturilor de autor pentru inteligența artificială ar fi în concordanță cu scopul drepturilor de autor, așa cum este descris în Constituția SUA, de a „promova progresul științei și al artelor utile”. Howell a fost de acord cu Biroul pentru Drepturi de Autor și a declarat că apartenența umană este o „cerință fundamentală a drepturilor de autor”, bazată pe „secole de înțelegere stabilită”, informează reuters.com
