Tensiunile etnice persistente din nordul Kosovo ar putea declanșa o repetare a violențelor înregistrate în zonă anul trecut. Asta atunci când patru persoane au murit într-un schimb de focuri. Iar forțele de menținere a păcii ale NATO au fost rănite în confruntări, a avertizat sâmbătă un înalt oficial al alianței militare.
În Kosovo predomină etnia albaneză. Dar aproximativ 50 000 de sârbi din nord resping guvernul de la Pristina și consideră Belgradul drept capitala lor. Fostă provincie sârbă, Kosovo și-a declarat independența în 2008, la un deceniu după o revoltă de gherilă.
Riscul unei noi violențe
Amiralul Stuart B. Munsch, comandantul Comandamentului Aliat al Forțelor Întrunite din Napoli, care supraveghează forțele NATO de menținere a păcii în Kosovo, a declarat că alianța rămâne îngrijorată de riscul unor violențe repetate în nordul instabil.
„Retorica politică aprinsă ar putea inspira unele forțe neguvernamentale să comită violențe. Așa cum s-a întâmplat anul trecut”, a declarat Munsch reporterilor din Pristina.
„Nu aș spune că se apropie cu siguranță un conflict. Cred că există un risc persistent”, a spus el. Acesta făcea referire la lipsa de progrese în negocierile mediate de UE între guvernul din Kosovo și Serbia.
Un ofițer de poliție și trei oameni înarmați au fost uciși în septembrie 2023. Atunci când un grup de atacatori puternic înarmați a intrat din Serbia și a atacat poliția în satul Banjska.
Atacul protestatarilor sârbi
Cu patru luni mai devreme, peste 90 de soldați au fost răniți atunci când protestatarii sârbi au atacat forțele NATO de menținere a păcii. Kosovo a acuzat Serbia că se află în spatele atacului de la Banjska. Însă Belgradul a negat acuzațiile.
SUA și Uniunea Europeană, principalii aliați mondiali ai Kosovo, au criticat guvernul de la Pristina pentru că a întreprins acțiuni unilaterale în nord, care ar putea declanșa violențe etnice și pune în pericol viețile celor aproximativ 4 000 de soldați NATO aflați în misiune acolo.
Kosovo respinge astfel de critici. Iar problema a tensionat legăturile Pristinei cu susținătorii săi occidentali. Ca parte a dialogului mediat de UE, Kosovo și Serbia poartă discuții de mai bine de un deceniu pentru a-și normaliza relațiile. Însă progresele au fost reduse. Ca și sârbii care trăiesc în nordul Kosovo, Belgradul consideră, de asemenea, că Kosovo face parte din Serbia și refuză să îl recunoască ca stat, informează reuters.com
