POLITICO a publicat un articol de opinie privind poziția cancelarului Germaniei, Olaf Scholz, în colaborarea țării sale cu China. Acesta a transmis că Germania va colabora cu Xi Jinping acolo unde vor exista interese comune, fără să se ignore controversele.
Cancelarul Germaniei a spus că au trecut trei ani întregi de când predecesorul său a vizitat China. În acest timp, au existat provocări internaționale pe toate planurile. Lumea s-a schimbat sub umbra pandemiei de COVID-19, sub lupta dintre Rusia și Ucraina, iar acum trece prin repercursiuni grave asupra ordinii internaționale, a aprovizionării cu alimente și energie, a economiei și a prețurilor la nivel mondial.
,,Întâlniri ca aceasta nu au fost posibile pentru o lungă perioadă de timp din cauza pandemiei și a măsurilor stricte luate de Beijing pentru a o limita. Conversația directă este, prin urmare, cu atât mai importantă acum. Și tocmai pentru că <<business as usual>> nu mai este o opțiune în aceste circumstanțe, călătoresc la Beijing„, a subliniat Scholz înainte de plecarea sa în China, conform politico.eu.
Cancelarul german a menționat cinci aspecte pe care le va urmări în discuția cu Xi Jinping
În primul rând, el subliniază faptul că lumea actuală din China nu mai este aceeași ca acum cinci sau zece ani. Conform acestuia, rezultatul Congresului Partidului Comunist, care tocmai s-a încheiat, este lipsit de ambiguitate: Calomniile marxism-leninismului ocupă acum un spațiu mult mai larg decât în concluziile congreselor anterioare. Căutarea securității naționale – sinonimă cu stabilitatea sistemului comunist – și a autonomiei naționale va fi mai semnificativă în viitor. Și, pe măsură ce China se schimbă, trebuie să se schimbe și modul în care țara este tratată.
În al doilea rând, acesta precizează că nu doar China s-a schimbat, ci întreaga lume. Scholz a remarcat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei pune în pericol în mod brutal ordinea internațională de pace și securitate. Președintele rus Vladimir Putin nu mai ezită acum să amenințe cu utilizarea armelor nucleară, trecând astfel peste o linie roșie trasată de întreaga omenire.
,,La începutul acestui an, într-o declarație comună cu alți membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, China și-a exprimat clar opoziția față de utilizarea sau chiar amenințarea cu utilizarea armelor nucleare. În calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate, China are o responsabilitate specială. Cuvintele clare adresate de Beijing Moscovei sunt importante pentru a asigura respectarea Cartei Organizației Națiunilor Unite și a principiilor sale” a declarat Scholz, conform politico.eu. Suveranitatea și integritatea teritorială sunt două atribute pe care ar trebui să le aibă orice țară din lume, inclusiv Ucraina, Asia sau America Latină.
Aici apar noi centre de putere într-o lume multipolară, iar Germania își propune să stabilească și să extindă parteneriatele cu fiecare dintre ele. În acest sens, Scholz a menționat că ,,în ultimele luni, am desfășurat o coordonare aprofundată la nivel internațional – cu parteneri apropiați precum Japonia și Coreea, India și Indonezia, dar și cu țări din Africa și America Latină. La sfârșitul săptămânii viitoare, mă voi deplasa în Asia de Sud-Est și la summitul G20, iar în timp ce eu voi vizita China, președintele federal al Germaniei se va afla în Japonia și Coreea.”
După cum spune Scholz, dintre toate țările din lume, Germania – care a avut o experiență atât de dureroasă de divizare în timpul Războiului Rece – nu are niciun interes să vadă cum apar noi blocuri în lume. De asemenea, noua strategie de securitate națională a Statelor Unite subliniază, pe bună dreptate, obiectivul de a preveni o nouă confruntare între blocuri opuse.
Ceea ce înseamnă, în ceea ce privește China, că această țară, cu cei 1,4 miliarde de locuitori ai săi și cu puterea sa economică, va juca, desigur, un rol cheie pe scena mondială în viitor – așa cum a făcut-o pentru perioade lungi de timp de-a lungul istoriei. Dar acest lucru nu justifică nici apelurile unora de a izola China, nici căutarea unei dominații chinezești hegemonice sau chiar a unei ordini mondiale sino-centrice.
În al treilea rând, chiar și în circumstanțe schimbate, China rămâne un partener comercial și de afaceri important pentru Germania și Europa, motiv pentru care Scholz nu vrea să se desprindă de Xi Jinping.
Strategia economică de „dublă circulație” a Chinei este menită să consolideze piața internă și să reducă dependența față de alte țări. Într-un discurs de la sfârșitul anului 2020, președintele Xi Jinping a vorbit, de asemenea, despre utilizarea tehnologiilor chinezești pentru a ,,restrânge dependența lanțurilor de producție internaționale de China”. Aceste declarații sunt luate în serios de politicienii de la Berlin și se vor demantela de la dependențele unilaterale în interesul unei diversificări inteligente.
O parte semnificativă a schimburilor comerciale dintre Germania și China se referă la produse pentru care nu există nicio lipsă de furnizori alternativi, niciun risc de monopoluri periculoase. Acolo unde s-au dezvoltat dependențe riscante – de exemplu, pentru materii prime importante, unele pământuri rare sau anumite tehnologii de vârf – întreprinderile Germaniei își pun acum, pe bună dreptate, lanțurile de aprovizionare pe o bază mai largă. Iar liderii politici le sprijină în acest sens, de exemplu prin noi parteneriate pentru materii prime.
În această direcție, Olaf Scholz a precizat că ,,în cazul investițiilor chinezești în Germania, vom face diferențe în funcție de faptul dacă aceste afaceri creează sau exacerbează dependențe riscante. Acesta a fost, de altfel, criteriul aplicat de guvernul federal în cazul achiziționării unei participații minoritare într-un terminal din portul Hamburg de către firma chineză de transport maritim Cosco. Au fost impuse condiții clare, iar terminalul va rămâne acum în totalitate sub controlul orașului Hamburg și al operatorului portuar. Diversificarea și consolidarea propriei noastre reziliențe, în loc de protecționism și de retragere pe propria noastră piață – aceasta este poziția noastră, în Germania și în Uniunea Europeană.” Cancelarul a subliniat că Germania este departe de China în ce privește o relație de reciprocitate fie în ceea ce privește accesul pe piață pentru întreprinderi, fie în ceea ce privește licențele, protecția proprietății intelectuale sau aspectele legate de certitudinea juridică și tratamentul egal pentru cetățeni.
În al patrulea rând, la începutul acestui an, la Davos, președintele Xi Jinping a spus: ,,Lumea se dezvoltă prin mișcarea contradicțiilor; fără contradicții, nimic nu ar exista”. Acest lucru înseamnă permiterea și suportarea contradicției. Acest lucru înseamnă să nu se ocolească problemele dificile în discuțiile dintre cele două puteri. Printre acestea se numără respectarea libertăților civile și politice, precum și a drepturilor minorităților etnice, de exemplu în provincia Xinjiang.
Situația tensionată din jurul Taiwanului este, de asemenea, îngrijorătoare. La fel ca SUA și multe alte țări, germanii urmăresc politicile ,,unei singure Chine”. Totuși, o parte a acestei politici constă în faptul că orice schimbare a status quo-ului trebuie să se producă prin mijloace pașnice și prin acord reciproc. Politica din Germania este aliniată la obiectivele de a păstra ordinea bazată pe reguli, de a rezolva conflictele pe cale pașnică, de a proteja drepturile omului și drepturile minorităților și de a asigura un comerț mondial liber și echitabil.
În al cincilea și ultimul rând, Olaf Scholz a subliniat că, ,,dacă călătoresc la Beijing în calitate de cancelar federal al Germaniei, o fac și în calitate de european. Nu pentru a vorbi în numele întregii Europe – acest lucru ar fi prezumțios și greșit – ci pentru că politica germană privind China poate avea succes doar dacă este integrată în politica europeană privind China. Prin urmare, în perioada premergătoare vizitei mele, am avut o strânsă legătură cu partenerii noștri europeni, inclusiv cu președintele francez Macron, și cu prietenii noștri transatlantici.”
Politicile din China
UE a descris cu exactitate China ca îndeplinind rolul triplu de partener, concurent și rival – deși elementele de rivalitate și concurență au crescut cu siguranță în ultimii ani. Acest aspect trebuie abordat prin acceptarea competiției, prin luarea în serios a consecințelor acestei rivalități sistemice și prin menționarea acestora în elaborarea politicilor noastre. În același timp, trebuie să fie exploatate domeniile în care cooperarea rămâne în interesul reciproc. În cele din urmă, lumea are nevoie de China – de exemplu, în lupta împotriva pandemiilor, cum ar fi COVID-19.
China are, de asemenea, un rol crucial de jucat pentru a pune capăt crizei alimentare mondiale, pentru a sprijini țările foarte îndatorate și pentru a atinge obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. Fără o acțiune fermă de reducere a emisiilor în China, lupta împotriva schimbărilor climatice nu poate avea succes. Prin urmare, este bine de văzut că Beijingul a stabilit obiective ambițioase pentru extinderea surselor de energie regenerabilă, iar cancelarul german va milita pentru a-și asuma și mai multă responsabilitate în ceea ce privește protejarea climei, nu în ultimul rând la nivel internațional.
,,Suntem conștienți că suntem în competiție și în ceea ce privește tehnologiile ecologice – pentru cele mai eficiente produse, cele mai inteligente idei, cea mai reușită punere în aplicare a planurilor noastre. Cu toate acestea, este necesar ca China să nu-și închidă piața pentru tehnologiile noastre ecologice. Facem față concurenței, deoarece mai puțină concurență înseamnă întotdeauna mai puțină inovație, caz în care pierzătorul ar fi protecția climei – și, prin urmare, noi toți” a concluzionat Olaf Scholz.
