„Nu injectați bani noi în Uniunea Europeană, ci doar reformați politicile naționale“, a declarat recent premierul olandez Mark Rutte, care consideră ca acesta este cel mai bun mod de a preveni ca industria UE să fie afectată de subvențiile ecologice de miliarde de dolari aprobate de Washington.
Mark Rute nu a agreat planul strângerii de bani de pe piețele publice și a pledat pentru reforme mai profunde, subliniind faptul că unele țări europene cheltuiesc pentru sistemele lor de pensii „toți banii pe care nu îi pot cheltui pentru inovare și tehnologie verde”.
Premierul Olandei este deseori considerat liderul așa-numitului grup „frugal” de țări europene, format din națiuni conservatoare din punct de vedere fiscal, cu mentalități similare. Grupul, din care mai fac parte Danemarca și Suedia, a fost reticent în a crește contribuțiile naționale la visteria UE, cel puțin până când pandemia de coronavirus i-a forțat să ajusteze parțial această linie.
Discuția dintre factorii de decizie din UE cu privire la modul în care se poate păstra baza industrială a blocului are loc înaintea unei reuniuni a liderilor UE de luna viitoare. În acest timp, Statele Unite se pregătesc să implementeze o schemă de subvenții industriale în valoare de 369 de miliarde de dolari pentru a sprijini industriile ecologice în cadrul așa-numitei Inflation Reduction Act.
Bruxellesul se teme de subvențiile americane
Noile subvenții americane a stârnit temeri puternice în rândul statelor membre UE cu privire la consecințele asupra industriei europene și a provocat apeluri de revizuire a normelor privind ajutoarele de stat.
Una dintre soluțiile luate în calcul la Forumul economic de la Davos a fost cea a relaxării normelor privind ajutoarele de stat, astfel încât guvernele să poată cheltui mai mult pentru revitalizarea industriilor lor. Temerea este însă că, adoptând o astfel de rezolvare se pune în pericol piața unică a UE, conferind un avantaj exagerat țărilor cu o capacitate fiscală mai mare. Cum este cazul Germaniei și Franței, cele mai mari două economii europene, care dispun de puterea fiscală necesară pentru a face acest lucru, spre deosebire de restul țărilor UE.
Mark Rutte, care s-a aflat recent la Washington pentru o întâlnire cu președintele american Joe Biden, a declarat: „Există o serie de consecințe ale acestei legi de reducere a inflației (IRA) – dar neintenționate”. IRA „ne obligă să ne gândim la modul în care ne organizăm” pentru a rămâne competitivi, a adăugat el.
Premierul olandez consideră că încercările SUA de a îndeplini obiectivele climatice reprezintă o evoluție pozitivă, dar nu ignoră riscurile de a avea condiții de concurență echitabile. Altfel, „Companiile ar putea transfera investițiile din UE în SUA”, a spus Rute, citat de POLITICO.
Prevederile UE trebuie să rămână neschimbate
În ceea ce privește apelurile de adaptare la IRA prin modificarea normelor UE privind ajutoarele, premierul Oalndei a precizat: „Pot accepta unele schimbări, atâta timp cât acestea sunt limitate”. El a insistat însă că subvențiile UE ar trebui să rămână neschimbate.
Mark Rutte și-a exprimat clar convingerea că nu ar trebui și nici măcar împrumuturi”, a spus el. „Există încă atât de multe (susrse de finanțare, n.r.) în jur”, a explicat oficialul olandez care a dat ca exemplu împrumuturile care pot fi accesate în cadrul Facilității de redresare și de reziliență, piesa centrală a planului de redresare în caz de pandemie al UE.
Un proiect de text asupra căruia liderii UE ar urma să încerce să ajungă la un acord în cadrul viitoarei reuniuni a Consiliului European face trimitere la deschiderea unor noi surse de finanțare din partea UE. Proiectul, face apeluri „pentru a avansa lucrările, bazându-se în special pe succesul programului SURE”, referindu-se la programul UE bazat pe împrumuturi pentru sprijinirea ocupării forței de muncă, lansat de Roma și de alții.
Mark Rutte a subliniat că nu ar dori să vadă această propunere în textul, care va fi discutat de reprezentații UE și că el consideră că ar trebui ca aceștia să aibă „ îndoieli serioase” în privința unui nou program SURE.
Ursula von der Leyen vrea un Green Deal Industrial
Prezent la Forumul economic mondial de la Davos, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat un plan pentru un nou plan Green Deal Industrial, care are ca scop „să facă din Europa patria tehnologiei curate și a inovației industriale pe drumul către net zero”.
Planul va avea menirea să „ușureze” mediul de reglementare pentru sectoare precum energia eoliană, pompe de căldură, energia solară, producția de hidrogen curat și stocarea de energie prin așa-numita „Net Zero Industry Act”. De asemenea, președintele CE și-a exprimat dorința ca UE să ia măsuri politice suplimentare în ceea ce privește pământurile rare pentru a reduce dependența de 98% a UE față de China.
”Scopul va fi concentrarea investiţiilor pe proiecte strategice de-a lungul întregului lanţ de aprovizionare. Ne vom uita în special la modul de simplificare şi accelerare a autorizaţiilor pentru noi centre de producţie cu tehnologie curată”, a explicat președintele CE obiecti vele noului pland de Green Deal Industrial.
