Justificarea României pentru faptul că nu a implementat în ultimii ani măsuri de reducere a consumului de energie, așa cum au făcut alte țări din UE, nu este convingătoare, susține Energia Inteligentă, o asociație profesională românească din domeniul energiei.
În 2022, țările UE au ajuns la un acord politic pentru reducerea voluntară a cererii de gaze cu 15% (echivalentul a 45 de miliarde de metri cubi, BCM) până în primăvara anului 2023, care a fost depășită cu o reducere de 18% (53 BCM), la care au contribuit toate sectoarele, a precizat asociația.
România a decis să nu implementeze nicio măsură de reducere a energiei
În timp ce inițiativa UE de reducere a fost prelungită de două ori, prima dată până în martie 2024 și, cel mai recent, până în martie 2025, România, Bulgaria și Letonia au decis să nu implementeze nicio măsură voluntară de reducere a energiei.
Cu toate acestea, justificarea deciziei României, care invocă nivelul relativ scăzut al consumului de energie electrică pe cap de locuitor în comparație cu alte țări europene, este „complet greșită”, potrivit experților de la Energia Inteligentă.
Potrivit acestora, acest lucru se datorează „faptului că nivelul scăzut al consumului se datorează sărăciei energetice din România și condițiilor de mediu inadecvate care afectează aproximativ 39% din populație”.
Chiar și în viitor, România nu are planuri de reducere a consumului de gaze.
România își propune să mențină sau chiar să crească consumul de gaze, mizând pe sursele sale interne de producție pentru a satisface cererea, în special după ce zăcământul de gaze de la Neptun Deep va începe să producă în 2027, ceea ce va face din România principalul producător de gaze din UE, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, după decizia Consiliului din martie.
România, pe cont propriu
Burduja a adăugat că acordul Consiliului este mai mult o recomandare decât un angajament, în contextul în care este necesar ca anumite state europene să își reducă dependența de gazul rusesc.
Burduja se așteaptă la o creștere a consumului de gaze în România datorită „reactivării industriei de îngrășăminte chimice și prin extinderea rețelelor de distribuție a gazelor către populație prin programul Anghel Saligny”.
Analiza mai arată că țări precum Germania, Italia, Franța, Portugalia și Spania au adoptat măsuri stricte de economisire a energiei, în timp ce țări precum Olanda, Belgia, Grecia, Irlanda, Cipru și Slovenia au introdus măsuri mai târziu sau au impus reguli de reducere a consumului doar pentru sectorul public sau privat.
Alte câteva țări, printre care Croația, Cehia, Danemarca, Finlanda, Luxemburg, Malta, Slovacia, Suedia și Estonia, au recomandat doar măsuri voluntare de reducere a consumului de energie.
Obiectivul inițial al reducerii cererii de gaze în 2022 a fost acela de a genera economii pentru sezonul de iarnă și de a se pregăti pentru eventualele întreruperi ale aprovizionării cu gaze din Rusia, care folosea aprovizionarea cu energie ca instrument politic.
Recomandarea Consiliului din 4 martie va ajuta țările UE să ia „măsuri adecvate de securitate a aprovizionării până la transpunerea directivelor privind eficiența energetică și energiile regenerabile în 2025”, ceea ce va aduce atât reducerea structurală a cererii în viitorul apropiat, cât și atingerea obiectivelor de decarbonizare ale UE, a explicat Consiliul UE, potrivit Euractiv.
