Mulți oameni au privit până acum India drept o țară etalon a sărăciei și cam atât. Dar astăzi, în noul context creat de războiul din Ucraina, realizăm brusc în ce măsură am ajuns cu toții să depindem de ea. Politic, dar și economic.
Consultând listele Wordmeters.com care prezintă topul diferitelor state ale lumii în funcție de Produsul Intern Brut per capita, constatăm că India, a doua cea mai populată țară a lumii după China, cu 1,4 miliarde de locuitori, ocupa în 2017 un umilitor loc 120, cu 7.166 de dolari. De dragul comparației, amintim că România ocupa în același an locul al 54-lea (26.660 de dolari). Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional pentru 2022, lucrurile n-au făcut între timp decât să se înrăutățească pentru India, care a coborât mult, ajungând pe poziția 160 (2.515 de dolari).
Cifrele de mai sus se suprapun perfect imaginilor tipice care ne vin multora în minte când ne gândim la India și care formează tabloul unei sărăcii crase și dezolante. Și totuși, aceeași Indie, în care trăiesc un sfert dintre săracii lumii, se numără printre cele mai puternice economii ale lumii. Din 1995 încoace, PIB-ul țării a crescut în mod spectaculos, cu peste 700%, depășind în prezent 3 trilioane de dolari.
Potrivit datelor FMI, India a înregistrat cea mai rapidă creștere și a reușit în 2019 să ajungă a cincea cea mai puternică economie a lumii, întrecând țări precum Franța, Italia și Marea Britanie. Și deși pandemia i-a mai temperat avântul, prognozele sunt în continuare roz pentru India, de la care specialiștii se așteaptă să-și mai continue o vreme ascensiunea ieșită din comun.
BRICS versus G7
Dar India nu acționează de una singură, ci s-a înconjurat de câțiva parteneri importanți. Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud au pus la cale un mecanism de cooperare, numit BRICS și care a făcut din acest acronim un adevărat simbol al schimbării în puterea economică mondială, pe altă linie față de economiile dezvoltate ale G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA).
După cum notează Statista.com, balanța puterii economice a părut treptat să încline tot mai mult către țările BRICS, a căror rată de creștere a PIB a fost adesea mai mare decât cea înregistrată în țări G7, ca Germania sau Statele Unite. Suflând în ceafa SUA, China deține a doua cea mai mare pondere din PIB-ul global, iar India, după cum am văzut, a venit și ea puternic din urmă. Brazilia și Rusia se plasează de asemenea pe poziții fruntașe, singura excepție din acest punct de vedere făcând-o Africa de Sud.
Odată cu declanșarea războiului din Ucraina, BRICS a început să apară într-o nouă lumină. Mai ales după ce viceministrul rus de Externe a ținut, deloc întâmplător, să sublinieze, la sfârșitul lui martie, că „ţările BRICS, care reprezintă aproape jumătate din populaţia lumii şi o parte semnificativă din PIB-ul mondial, vor fi coloana vertebrală a noii ordini mondiale emergente”. Și după ce întreg mapamondul a constatat că țările BRICS s-au cam abținut să critice Rusia pentru invadarea Ucrainei.
La sfârșitul lunii mai, Serghei Lavrov, șeful diplomației ruse, a declarat răspicat că Moscova nu e sigură că are nevoie să reia legăturile cu Occidentul, dar va adânci în schimb relaţia cu Beijingul. Rusia se va baza „doar pe ea însăşi şi pe ţările care s-au dovedit a fi de încredere şi care nu dansează cum le cântă alţii”, a conchis el. Iar India pare să se fi numărat exact printre aceste țări considerate loiale. De pildă, ea nu numai că a refuzat să se alăture sancţiunilor contra Rusiei, dar chiar și-a sporit considerabil achiziţiile de petrol rusesc. De la debutul războiului din Ucraina, India a cumpărat din Rusia, la preț redus, circa 40 de milioane de barili de țiței, adică peste dublu față de achizițiile din întreg anul anterior.
Problema chineză și un principiu mai presus decât toate
Deși amândouă fac parte din BRICS, India și China au probleme vechi și serioase. Disputele și rivalitatea dintre ele au contribuit până acum major la apropierea Indiei de Moscova. Pentru că aceasta avea capacitatea, dar și disponibilitatea, de a echilibra și îmbuna un pic China. Și îi livra totodată Indiei o cantitate impresionantă de arme, de care această țară are o nevoie acută, pentru a contracara nu numai China, ci și Pakistanul, un alt vecin cu care are probleme.
De altfel, între 2017 și 2021, circa o pătrime din exporturile de arme ale Rusiei s-a îndreptat către India. În contextul conflictului din Ucraina, acest flux se va reduce cu siguranță. Iar India, aflată într-o situație cum nu se poate mai încurcată, a început deja să caute alernative la armele rusești, pentru a-și reduce dependența de Rusia. Pentru că, în fond, după cum a anunțat deja în mod onest și în repetate rânduri, India acționează înainte de toate în funcție de un principiu simplu și clar: respectarea interesului propriu. Și tocmai asta începe să ne pună pe mulți în dificultate.
Pentru că, în condițiile în care Ucraina și Rusia sunt puse cumva între paraneze, de India au început să depindă tot mai multe lucruri și într-o tot mai mare măsură. Iar India, silită să-și satisfacă înainte de toate propriile necesități, nu numai că a ajuns, vrând-nevrând, să aibă un cuvânt mai greu de spus din punct de vedere politic, înfluențând indirect, prin poziționările ei, soarta războiului care se desfășoară în Europa, dar a început să închidă treptat robinetul. De pildă la grâu, de care lumea are acum o atât de mare nevoie.
Cum a rămas lumea fără grâul indian
India este al doilea mare producător de grâu din lume, dar nu și cel mai mare exportator, pentru că cea mai mare parte a recoltei e vândută pe piețele interne. Totuși, după ce a izbucnit războiul din Ucraina, către India s-au întors multe priviri pline de speranță. Pentru că Ucraina care, alături de Rusia, e unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, n-a mai putut expedia nici pe departe aceleași cantități ca în anii precedenți.
Potrivit datelor prezentate în 19 mai de Ministerul ucrainean al Agriculturii, Ucraina exportase de pildă de la începutul aceleiași luni doar 643.000 de tone de cereale. În timp ce, în perioada similară a lui 2021, vânduse în afara granițelor 1,8 milioane de tone de cereale.
Însă India, care-și propusese inițial să exporte anul acesta o cantitate record, de 10 milioane de tone de grâu, ceea ce ar fi putut combate parțial penuria de cereale de pe piața mondială, s-a răzgândit. În 14 mai, autoritățile au anunțat brusc că au luat această decizie pentru a asigura securitatea alimentară a țării, după ce un val de căldură a afectat culturile de grâu din India, ducând prețurile interne la un nivel record.
Degeaba s-au arătat miniștrii agriculturii din cadrul G7 ultragiați, apreciind, că „Dacă toată lumea începe să impună restricții la export sau să închidă piețele, acest lucru ar agrava criza„. Zarurile fuseseră deja aruncate, iar prețul grâului a atins rapid maxime istorice, ajungând la 438,25 euro pe tonă.
India a frânat și livrările de oțel către Europa
În 21 mai, India a impus o taxă de export de 15% pentru opt produse din oţel. Măsura, care a făcut parte dintr-o serie mai amplă de modificări menite să contribuie la stăpânirea inflaţiei, a lovit indirect în Europa. Pentru că UE, care este al doilea cel mai mare importator de oţel din lume, resimte și din acest punct de vedere din plin efectele războiului dintre Rusia și Ucraina, țări care-i furnizaseră 46,7 milioane de tone de oţel numai în 2020.
În urma deciziei Indiei, companiile siderurgice din această țară au anunțat că ar putea fi silite să anuleze mai multe comenzi europene de produse din oţel. Potrivit directorului general la JSPL, al cincilea mare producător de oţel brut din India, măsura riscă de asemenea să conducă la creşterile costurilor industriei cu până la 300 de milioane de dolari.
Cifre
700% – cu atât a crescut PIB-ul Indiei din 1995 încoace
40 de milioane de barili de țiței a importat India din Rusia după 24 februarie
10 milioane de tone de grâu au rămas blocate în India după decizia de stopare a exporturilor
