În Turcia condusă de președintele Recep Erdogan, în mijlocul unui „val de bogăție și de afaceri”, s-au strecurat peste noapte speculația, delapidarea, imprudența, incapacitatea afaceriştilor sub forma unor constructori. Aceștia au ridicat clădiri fragile folosind materiale deficitare și lipsite de măsuri de siguranță antiseismică, se arată într-o analiză a platformei italiene Avvenire.it.
Motivul pentru care cutremurul a afectat atât de mult provinciile sudice ale Anatoliei vine din anul 1998, când Erdogan a renunțat la funcția de primar al Istanbulului pentru a înființa Partidul Justiției și Dezvoltării – AKP. De-a lungul timpului, această formațiune politică a contribuit la „lichidarea” kemalismului și la înființarea unei republici prezidențiale, pe care Recep Erdogan o conduce şi astăzi.
Publicația italiană mai arată că sub conducerea lui Erdogan, când puterea sa a subțiat libertățile civile prin arestarea și condamnarea mai multor jurnaliști, magistrați, polițiști, militari consideraţi nedemni de noul curs, a avut loc boom-ul economic, care a generat ulterior şi boom-ul edilitar.
Astfel, încă de acum 15 ani, Turcia a început să facă afaceri cu oricine se arăta dispus să facă acest lucru, de la talibani și bogații ayatollahi iranieni, până la Israelul însuși, scrie oublicația Avvenire.it.
Betoanele Turciei
Însă, beneficiarii acestor înțelegeri nu au fost doar orașele elitei post-kemaliste din Turcia, precum Istanbulul, Ankara, Izmirul, ci și mica burghezie musulmană, împrăștiată în imensa Anatolie și foarte puternică în orașele de graniță, precum Adana, Antakya, Diyarbakir.
În mijlocul acestui complex economic erau pregătite proiecte faraonice, precum construcția celor două Turnuri Trump, al treilea pod între părțile europene și asiatice, Kanal Istanbul (strâmtoarea alternativă Bosforului care ar trebui să lege Marea Neagră de Marea Marmara cu cei 43 de kilometri de lungime, 400 de metri de lățime și 25 de metri adâncime), un aeroport internațional futurist și strălucitor (77 milioane de metri pătrați, dintre care 53.000 pentru cel mai mare duty free din lume, 42 de kilometri de benzi de bagaje, cu un buget total de 29 de miliarde de euro), și o linie de metrou nou-nouță.
Astfel, aceste afaceri care au îmbogăţit o masă de antreprenori, au desfigurat în același timp o țară întreagă, sufocată de beton.
De aceea, în acest proces de îmbogățire s-au strecurat speculația, delapidarea, imprudența, incapacitatea criminală sub forma unor constructori, care au ridicat clădiri utilizând materiale deficitare și lipsite de măsuri de siguranță antiseismică.
Efectele politicii lui Erdogan
În opinia italienilor de la Avvenire, efectele s-au putut vedea cu ochiul liber în urma producerii cutremurului de 7,8 grade pe scara Richter de la începutul săptămânii anterioare: clădiri căzute pe o parte, la câțiva metri distanță de altele care au rămas în picioare.
Recep Erdogan și-a clădit marea majoritate a consensului său electoral pe această masă neconformă de ciment şi pe amnistia scandaloasă care a urmat.
Astfel, inflația, generată de o politică agresivă a ratei dobânzii, a „mâncat” o mare parte din încrederea acordată lui Erdogan. De asemenea, la începutul anului 2023, raportul „de forță” dintre euro și lira turcească a ajuns aproape de șapte ori mai mare decât în 2014. Acum, s-a adăugat şi cutremurul.
Adică, sunt mult prea multe capcane pe drumul către realegerea lui Erdogan, arată Avvenire.
