Salariul minim brut pe țară garantat în plată va crește începând cu 01 iulie 2024 de la 3.300 de lei la 3.700 de lei. Decizia acestei majorări a fost adoptată în data de 6 iunie 2024 prin Hotărârea de Guvern 598/2024. În completarea acestei măsuri, o zi mai târziu, pe 7 iunie 2024, apare Ordonanța de Urgență a Guvernului 59/2024, care prevede creșterea de la 200 de lei/lună la 300 de lei/lună a sumei din salariul lunar pentru care nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii.
Implicațiile acestor două acte normative se răsfrâng atât asupra angajaților cât și asupra angajatorilor. Având în vedere faptul că modificările implică creșterea salariului net pentru cei încadrați cu salariul minim brut pe țară și modificarea valorii maxime a deducerii de bază sau a contribuțiilor sociale datorate de angajatori pentru salariații cu program redus, departamentele financiare din fiecare companie trebuie să trateze cu maxim de atenție aceste modificări pentru a le implementa corespunzător.
Ce efecte resimt angajații?
Crește venitul net și valoarea maximă a deducerii de bază
Efectul principal generat este acela că salariaților încadrați cu salariul minim brut pe țară le va crește salariului net de la 2.079 de lei la 2.363 de lei pe lună.
Veniturile nete ale angajaților cresc și ca urmare a modificării pe care creșterea salariului minim brut pe țară o generează la nivelul valorii maxime a deducerii de bază. Această deducere crește de la 660 de lei la 740 de lei și se aplică salariaților la locul de muncă unde au declarată funcția de bază, în limita unui venit lunar brut de până la 2.000 de lei peste nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Valoarea deducerii se suplimentează în funcție de numărul de persoane pe care respectivul salariat le are în întreținere și poate atinge o valoare de maxim 1.665 de lei în cazul salariaților cu patru sau mai multe persoane aflate în întreținere.
Valoare popririlor aplicate salariaților se modifică
Majorarea salariului minim brut pe țară implică și creșterea sumei din venitul lunar care este „protejată” în cazul popririlor, respectiv valoarea netă rămasă salariaților, după aplicarea popririlor. Vorbim aici despre acele persoane care obțin venituri mai mici decât salariul minim net pe economie iar, conform art. 729 alin. (3) din Codul de procedură civilă, popririle se pot aplica numai asupra sumei care depășește jumătate din acest plafon.
Orice modificare a salariului minim brut pe țară afectează direct plafoanele utilizate pentru calculul contribuțiilor de asigurări sociale și asigurări sociale de sănătate (CAS și CASS) pentru activități independente, precum și CASS pentru dividende și alte venituri ale persoanelor fizice. În contextul în care, la data de 25 mai 2024, salariul minim brut era de 3.300 lei, acesta este nivelul utilizat pentru stabilirea plafoanelor aferente veniturilor din 2024. Pentru veniturile obținute în anul 2025, vor fi aplicabile plafoanele în funcție de salariul minim de 3.700 de lei.
Ce efecte resimt angajatorii?
Creșterea bazei de calcul pentru contribuțiile sociale obligatorii
Din tabăra angajatorilor efectele resimțite sunt reprezentate în principal de valorile mai mari pe care aceștia vor trebui să le acopere pentru contribuțiilor sociale datorate pentru fiecare salariat în parte ca urmare a majorării bazei de calcul pentru contribuțiile sociale obligatorii la valoarea de 3.700 de lei.
Ținând cont de faptul că în momentul de față angajatorii sunt obligații să achite cotele pentru CAS și CASS la nivelul salariului minim brut pe țară pentru toți salariații, costurile operaționale vor crește considerabil. Situația devine mai sensibilă în cazul celor care au un număr ridicat de angajați încadrați cu salarii sub minimul pe economie și cu timp parțial de lucru, deoarece vor fi nevoiți să aloce fonduri suplimentare pentru a acoperi diferența de sumă alocată contribuțiilor sociale rezultată din majorarea salariului minim brut garantat în plată la nivel național.
Încadrarea angajaților cu salariul de bază minim brut pe țară pe o perioadă de 24 de luni
Codul muncii prevede la art. 164 aliniatul 21 că „începând cu data de 1 ianuarie 2022, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maximum 24 de luni de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta va fi plătit cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată”.
În contextul acestei prevederi angajatorii care au salariați care se încadrează în această categorie, trebuie să analizeze cu rigurozitate și să aleagă cea mai potrivită strategie prin care să respecte atât majorarea generată de creșterea valorii salariului minim brut pe țară cât și obligația din codul Muncii referitoare la maximul de 24 de luni pentru un contract remunerat cu valoarea salariului de bază minim brut garantat în plată.
Privesc această schimbare legislativă atât din perspectiva angajatorului, care trebuie să gândească o strategie optimă pentru propria companie, cât și din perspectiva economistului, care trebuie să se asigure că sunt respectate toate prevederile legale pentru ambele părti – angajat și angajator.
Implementarea punctuală a majorării salariului minim brut la nivel național impune o analiză realistă a impactului generat în firma de plata unor salarii mai mari angajaților încadrați cu salariul minim pe economie. Cu siguranță analiza se va extinde la nivelul tuturor salariaților iar sarcina angajatorului va fi să decidă daca aceste schimbări impun ajustarea salariilor anumitor angajați, ale căror salarii se situează deja la acest nivel sau la unul superior.
Pe parcursul ultimilor trei ani de zile salariul minim brut a suferit multiple majorări care au însemnat pentru angajatori alocarea de resurse suplimentare și luarea de decizii strategice importante în economia și in dezvoltarea propriei afaceri.
Cine este Florina Mateescu?
Florina Mateescu este fondatoarea companiei Perfect Accounting, membru al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) din anul 2005 și auditor financiar membru al Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR) din anul 2009.
