În Turcia, fiecare dezastru – natural sau nenatural – este de obicei însoțit de o „vânătoare de țapi ispășitori”, astfel încât cei responsabili să scape de pedeapsă. Cutremurele majore care au lovit zona de falie din estul Anatoliei și replicile ulterioare nu fac excepție de la această regulă nescrisă.
Un exemplu în acest sens îl reprezintă seria de accidente feroviare grave care au avut loc în Turcia în 2004, la doi ani după ce Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP, în limba turcă) al președintelui Recep Erdogan a ajuns la putere. La acel moment, un tren de mare viteză de la Ankara la Istanbul a deraiat, ucigând 36 de persoane. Cu toate acestea, experții avertizaseră că riscul este iminent în condițiile în care infrastructura feroviară nu era modernizată. După un alt accident similar survenit în 2018, trei angajați ai căilor ferate au fost reținuți sub suspiciunea de neglijență se arată în opinia publicată de Jerusalem Post, al cărei autor este Robert Ellis, consilier internațional la Institutul de Cercetare pentru Studii Europene și Americane din Atena.
„Guvernul turc este un mare fan al mega-proiectelor, al clădirilor noi și strălucitoare și al extinderii infrastructurii, deoarece aceste lucruri semnifică progres. Nu există însă aceeași atenție acordată calității serviciilor sau gestionării sau întreținerii adecvate”, a explicat Fadi Hakura, responsabilul proiectului privind Turcia la Chatham House din Londra, care realizează o analiză aprofundată a politicii interne a țării, precum și a politicii sale economice, externe și de securitate. „Practic, sănătatea și siguranța au dispărut pe fereastră și tot mai mulți muncitori din construcții mor nu pentru că nu există statute, ci pentru că regulile nu sunt puse în aplicare”, a subliniata nalistul citat.
Proiectele de prestigiu ale Turciei costă vieți
Potrivit organizației Health and Safety Labor Watch (ISIG), anul trecut, peste 1.843 de persoane au murit în accidente de muncă, în principal în sectoarele construcțiilor, agriculturii și transporturilor, și se estimează că, per total, cel puțin 30.846 de persoane au murit din 2002 încoace. Situația economică actuală, în care locurile de muncă sunt puține, va duce cu greu la standarde mai stricte de siguranță la locul de muncă.
Accidentele din minerit sunt, de asemenea, un eveniment comun în Turcia. Cel mai grav a avut loc la Soma, în 2014, și a costat viața a 301 mineri, care au murit intoxicați cu monoxid de carbon, dar cei responsabili nu au fost încă trași la răspundere. A existat obișnuită pasare a răspunderii, iar în octombrie, după ce o tragedie similară din Amasra a costat 41 de vieți, președintele Recep Erdogan a declarat: „Suntem oameni care cred în planul destinului, aceste lucruri se întâmplă întotdeauna”.
Însă, încă de la momentul dezastrului de la Soma, Turcia era considerată de mult timp un cimitir pentru mineri și nimic nu indică o îmbunătățire semnificativă a condițiilor.
„Visele” lui Recep Erdogan creează probleme de mediu
Un alt proiect de prestigiu, noul aeroport din Istanbul, finalizat în 2018, a costat 55 de vieți omenești și, împreună cu cel de-al treilea pod peste Bosfor, este legat de amenințarea unor daune ecologice grave. Istanbulul, unde locuiesc 16 milioane de oameni, se confruntă cu perspectiva secetei, la fel ca și Turcia.
Proiectul de vis al președintelui Recep Erdogan, pe care el însuși l-a numit nebunesc, este construirea unui canal paralel cu strâmtoarea Bosfor, de la Marea Neagră la Marea Marmara.
Primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, a condamnat proiectul ca fiind un dezastru ecologic, dar Erdogan insistă să meargă mai departe. De la protestele din parcul Gezi din 2013, care au început ca un miting împotriva demolării unui mic parc din Istanbul pentru a construi un centru comercial, în Turcia a început să se dezvolte o mișcare de mediu în creștere, care a dus la demonstrații de amploare împotriva defrișărilor în masă.
Castelul de cărți de joc s-a prăbușit
Încă din martie 2014, analistul economic Jesse Colombo avertiza într-un material publicat de Forbes că economia turcă, bazată pe credite și pe construcții, se îndreaptă spre o prăbușire inevitabilă. Bazându-se pe o combinație toxică de rate ale dobânzii ultra-joase și intrări de bani „fierbinți” din străinătate, cheltuielile de consum au devenit principalul motor al creșterii economice a Turciei.
În același timp, a avut loc un boom imobiliar care a dus la construirea de clădiri rezidențiale, mall-uri, hoteluri, zgârie-nori și proiecte masive de infrastructură.
Acum, odată cu devastarea masivă care a lovit 10 provincii din sud-estul Turciei, castelul de cărți de joc al lui Rec ep Erdogan s-a prăbușit. Există deja o grabă tot mai vizibilă de a găsi țapi ispășitori, precum și arestări de jefuitori. În zonele afectate au fost înființate birouri de investigare a crimelor provocate de cutremur. Până în prezent, au fost luate măsuri legale împotriva a 134 de suspecți, inclusiv a mai multor antreprenori.
Deși a recunoscut că au existat deficiențe în răspunsul guvernului la cutremure, furia lui Erdogan s-a îndreptat doar asupra celor care au desfășurat campanii negative în interes politic. Președintele turc a promis că va reconstrui zonele afectate de cutremur în termen de un an. În semn de consolare, el i-a spus unui supraviețuitor: „Ceea ce s-a întâmplat s-a întâmplat întotdeauna. Acestea sunt lucruri care sunt în planul destinului”.
Riscurile nu au fost eliminate complet
Pe de altă parte, liderul opoziției, Kemal Kilicdaroglu, în timpul vizitei sale în zona dezastrului, l-a provocat pe Erdogan să explice cum au fost cheltuite cele 88 de miliarde de lire turcești (4,38 miliarde de euro) care au fost colectate din taxele pentru cutremur.
Confruntat cu viitoarele alegeri, lui Recep Erdogan îi va fi greu să explice un videoclip care circulă pe rețelele de socializare, în care președintele se laudă că a aprobat o amnistie pentru construcția de clădiri din epicentrul cutremurului din Karahmanmaras, în 2019. Acest lucru însemna că erau absolvite de respectarea reglementărilor privind construcțiile și cutremurele, iar în cele 10 provincii afectate de cutremur, au fost incluse aproape 295.000 de clădiri.
În 2018, Ministerul Urbanismului a recunoscut că jumătate din structurile din Turcia nu respectau reglementările relevante, ceea ce nu este de bun augur pentru Turcia, deoarece se pot aștepta și alte cutremure, de exemplu, în zona de falie Anatoliană de Nord., conform datelor publicate de Jerusalem Post.