Creșterea dependenței militare față de spațiu aduce cu sine noi amenințări și provocări. Iar factorii de decizie occidentali trebuie să se adapteze urgent.
Anders Fogh Rasmussen este fondator și președinte al Rasmussen Global. În prezent lucrează pro bono cu Biroul Președintelui Ucrainei pe probleme de securitate. El este fost secretar general al NATO (2009-2014) și fost prim-ministru al Danemarcei (2001-2009). În prezentul articol este transmisă opinia acestuia pentru publicația politico.eu
Vestea că SUA ar avea informații despre încercările Rusiei de a desfășura capacități nucleare în spațiu a zguduit Washington D.C. luna trecută. Și, deși liderii din Congres și din administrația președintelui Joe Biden s-au grăbit să tempereze panica care a urmat, precizând că nu există niciun pericol iminent pentru SUA sau pentru aliații săi, dezvăluirea în sine evidențiază câteva fapte importante.
Amenințarea militară în spațiu
Amenințarea militară în spațiu este reală. Și este în creștere. Mai mult, după cum arată conflictul din Ucraina, războiul modern depinde aproape în întregime de capacitățile spațiale, forțele din ambele tabere bazându-se pe sateliți pentru comunicații, cunoașterea situației și țintirea pozițiilor inamice.
Dar această dependență militară sporită față de spațiu aduce cu sine noi amenințări și provocări.
Nu este un secret faptul că Rusia și China investesc masiv în capacitățile spațiale. Ambele au efectuat teste cu rachete antisatelit bine mediatizate. Iar Rusia este cunoscută ca având arme laser la sol concepute pentru a orbi senzorii de satelit. Moscova a fost chiar explicită în a declara că vede sateliții comerciali occidentali ca ținte legitime în orice conflict viitor.
Încălcarea Tratatului cu privire la spațiu
Cu toate acestea, dezvoltarea de arme antisatelit înarmate nuclear în spațiul cosmic ar marca o escaladare semnificativă. Și, de asemenea, ar încălca direct Tratatul privind spațiul cosmic din 1967. Acesta interzice „orice obiecte purtătoare de arme nucleare sau de orice alt tip de arme de distrugere în masă” pe orbită.
În plus, pe măsură ce spațiul devine din ce în ce mai important pentru război, există un pericol suplimentar ca țările care nu dispun de capacități spațiale sofisticate, cum ar fi Iranul, să încerce să egaleze condițiile de concurență într-un viitor conflict prin lansarea de rachete terestre pentru a lovi ținte din spațiu. În acest caz, sateliții aflați pe orbitele cele mai apropiate de Pământ ar fi deosebit de vulnerabili. Și asta nu este tot.
Distrugerea sateliților
Un jucător ostil ar putea încerca, de asemenea, să distrugă câțiva sateliți aflați pe orbite joase ale Pământului pentru a crea un nor periculos de resturi. O astfel de acțiune ar putea apoi să scoată din funcțiune alți sateliți. Și să afecteze nu numai capacitățile militare, ci și să amenințe toate serviciile globale care se bazează pe o conexiune prin satelit.
Prin urmare, factorii de decizie occidentali trebuie să se adapteze urgent la aceste noi amenințări.
Ce trebuie făcut?
În primul rând, trebuie semnalat în mod clar Rusiei consecințele unei escaladări în spațiu. Dacă spațiul va fi lăsat ca o zonă gri, acest lucru nu va face decât să îi încurajeze pe adversari să testeze, riscând să facă calcule greșite. NATO a făcut un pas important în acest sens în 2021. Atunci când liderii au convenit că clauza de apărare colectivă prevăzută la articolul 5 ar putea fi invocată de „atacuri către, dinspre sau în interiorul spațiului”.
Următorul pas ar trebui să fie acum să luăm măsuri defensive, ca și în alte domenii. Semnalând hotărârea noastră de a menține stabilitatea în spațiu.
În al doilea rând, spațiul trebuie să fie tratat ca o infrastructură critică. Activitățile și capacitățile din spațiu sunt esențiale pentru securitatea națională. Dar și pentru economiile și viața noastră de zi cu zi. Motiv pentru care strategii militari trebuie să colaboreze mai strâns cu autoritățile de reglementare și agențiile spațiale. Spațiul este un ecosistem delicat. Iar orice escaladare militară ar avea consecințe grave pentru toate celelalte activități care se bazează pe conexiunile prin satelit.
În cele din urmă, trebuie să înțelegem că amenințările la adresa activității umane în spațiu provin nu numai de la statele răuvoitoare, ci și de la orice acțiuni care sporesc în mod nejustificat riscul de deșeuri spațiale. NASA recunoaște acest lucru, enumerând deșeurile orbitale ca fiind „amenințarea numărul unu pentru navele spațiale, sateliți și astronauți”. Iar acest pericol a fost din nou evidențiat luna trecută. Asta atunci când un satelit de cercetare american a evitat la limită un satelit rusesc de informații electronice și de semnalizare pe orbita joasă a Pământului.
Riscul unor coliziuni
În anii următori, pe măsură ce numărul obiectelor pe care le trimitem în spațiu va crește exponențial, riscul unor astfel de coliziuni va crește vertiginos. În 2018, în spațiu se aflau aproximativ 2.000 de sateliți activi. Acest număr a crescut de mai mult de trei ori. Până la sfârșitul deceniului ar putea exista 100.000 sau mai mulți sateliți activi. Această creștere este determinată de lansarea unor mega-constelații de sateliți comerciali de către companii precum SpaceX sau Amazon. Iar graba de a popula spațiul cu atât de mulți sateliți într-o perioadă atât de scurtă de timp aduce riscuri serioase care nu au fost încă abordate în mod corespunzător.
Până în prezent, nu avem o înțelegere clară a ceea ce înseamnă prea mult în spațiu. Atunci când analizează o evaluare globală a amenințărilor, factorii de decizie politică trebuie să înțeleagă consecințele și gestionarea a ceea ce este pus pe orbită. Nu doar amenințarea potențială a noilor arme antisatelit. Nu ar trebui să presupunem că instalarea mai multor sateliți face neapărat ca o constelație să fie mai rezistentă la atacuri. Dimpotrivă, acest lucru ar putea să o facă mai fragilă, lăsând-o vulnerabilă la o serie de coliziuni în cascadă care ar putea fi provocate de un atac.
Spațiul, noua frontieră geopolitică
Se spune adesea că spațiul este următoarea frontieră geopolitică. Cu toate acestea, realitatea este că acesta este deja domeniul cheie al competiției strategice între țări. Furia imediată de la Washington cu privire la noile capacități potențiale ale Rusiei poate că a trecut. Dar accentul pus pe amenințările din spațiu nu ar trebui să treacă.
Pentru prea mult timp, spațiul a existat la periferia conștiinței noastre politice. Și, având în vedere rolul central pe care activitățile de pe orbitele noastre îl joacă pentru economiile, societățile și securitatea noastră, acest lucru trebuie să se schimbe urgent, transmite politico.eu
