Orașul Ayodhya ocupă un loc central în povestea lui Ram, una dintre cele mai venerate zeități hinduse. Este, de asemenea, esențial pentru norocul Partidului Bharatiya Janata (bjp), aflat la putere în India. Începând de la sfârșitul anilor 1980, bjp a făcut agitație pentru înlocuirea unei moschei vechi de 450 de ani din Ayodhya cu un templu. Deoarece aceasta ocupa locul unde se presupune că s-a născut Ram.
În 1992, o mulțime de oameni care a fost înnebunită de discursurile înflăcărate ale liderilor bjp a distrus într-adevăr moscheea. Provocând revolte în toată India, în care au fost ucise aproximativ 2.000 de persoane, majoritatea musulmani.
Un nou templu
De atunci, în ciuda vărsării de sânge, bjp s-a angajat, alegeri după alegeri, să obțină construirea templului. Prin urmare, este greu de imaginat un moment mai triumfător pentru premierul Narendra Modi decât ceremonia pe care a condus-o la 22 ianuarie. Când templul mult așteptat va fi în sfârșit consacrat. Neoficial, consacrarea va servi, de asemenea, drept lansare a campaniei bjp pentru următoarele alegeri naționale. Care se așteaptă să se desfășoare pe parcursul mai multor săptămâni în aprilie și mai.
Modi le-a cerut tuturor indienilor să sărbătorească inaugurarea templului prin aprinderea de lămpi, așa cum fac hindușii la Diwali. O sărbătoare care comemorează întoarcerea triumfătoare a lui Ram în Ayodhya după ce l-a ucis pe regele demonilor. Însă doar 80% dintre indieni sunt hinduși și nu toți văd construcția templului ca pe o victorie. Ca să nu mai vorbim de cei 14% care sunt musulmani. Magnații din mediul de afaceri și vedetele de la Bollywood vor participa la consacrare, pentru a-l flata pe Modi. Dar majoritatea politicienilor din opoziție și unii preoți hinduși vor sta deoparte.
Campanie electorală și vărsare de sânge
Pentru opoziția lui Modi, faptul că acesta ar face din sursa unei astfel de vărsări de sânge piesa centrală a campaniei sale este o dovadă a intențiilor sale răuvoitoare. Faptul că amestecă religia, guvernul și campania electorală arată disprețul său față de constituția seculară a Indiei. Dar și față de regulile stricte ale acesteia în materie de campanie. Mai rău, ei se tem că Modi va merge mai departe și va încerca să transforme India într-un stat hindus autoritar. Dacă aceste abuzuri ajută la propulsarea bjp la a treia victorie electorală consecutivă.
Dar, democrația indiană nu este deloc o cauză pierdută. Oricât de adevărat și de îngrijorător ar fi faptul că Modi și partidul său alimentează în mod deliberat tensiunile comunitare și subminează instituțiile. Bjp nu este atât de atotcuprinzător pe cât pare la prima vedere. Cota sa de voturi la alegerile generale nu a ajuns niciodată la 40%. O marcă pe care principalul său rival, Partidul Congresului, a depășit-o de șapte ori în perioada sa de glorie. În plus, bjp beneficiază atât de popularitatea personală a lui Modi și de aparatul său electoral superior, cât și de sprijinul popular pentru ideologia sa. Dar instituțiile indiene au supraviețuit unor abuzuri și mai grave.
Democrația din India, mai puternică decât pare
Unii politicieni din opoziție au ajuns la concluzia că, după 25 de ani de guverne de coaliție dezordonate, din 1989 până în 2014, India a revenit la „sistemul partidelor dominante” din ultimele patru decenii. Atunci, Congresul a obținut majorități mari și a guvernat cu puține constrângeri. Acesta a adoptat adesea legi și modificări constituționale pentru a împuternici guvernul central. Uneori, a recurs la un autoritarism. În special, Indira Gandhi, care a anulat alegerile, a întemnițat criticii și a suspendat libertățile civile în timpul crizei din perioada 1975-1977.
Pesimiștii ar trebui să își amintească, totuși, că democrația indiană a reușit să se corecteze singură. Gandhi a ridicat starea de urgență sub presiunea instanțelor, a studenților și a aliaților politici. Ea a pierdut alegerile care au urmat, în mod dramatic. Și, deși Congresul a revenit curând la putere, nu a putut inversa un declin pe termen lung. Cauzat în mare parte de încrederea excesivă în conducerea carismatică și centralizată. Acest lucru poate fi o consolare slabă pentru partidele de opoziție. Care se confruntă cu o altă înfrângere, conform The Economist .
