Thomas Jefferson a scris în repetate rânduri că democrația depinde de o populație bine informată. El a numit-o „cea mai bună apărare împotriva tiraniei”. Mai mult, Jefferson credea că, dacă democrațiile o iau razna, cetățenii bine informați „sunt cei pe care se bazează pentru a le pune la punct”.
Din nefericire, mulți americani sunt astăzi mai degrabă bine înșelați decât bine informați, iar milioane de cetățeni, aparent, sunt de acord cu acest lucru, scrie William S. Becker, jurnalist și activist din SUA, pentru The Hill.
Minciunile și dezinformarea sunt un cancer care face metastaze rapid, scrie jurnalistul. Pentru a-l parafraza pe Winston Churchill, o minciună poate călători jumătate de lume în timp ce adevărul încă își pune pantalonii pe el. Asta a fost înainte de internet. Astăzi, adevărul nici măcar nu are timp să se dea jos din pat. Dezinformarea și neinformarea creează primele impresii care sunt aproape imposibil de corectat.
Există o oarecare consolare în propriul adevăr. „Adevărul va ieși la iveală” înseamnă că este inevitabil ca faptele să iasă la suprafață mai devreme sau mai târziu, precum florile care se împing în lumina soarelui, indiferent cât de mult noroi am îngrămădi pe ele.
Fox News a recunoscut că transmite informații false
Fox News, cea mai urmărită rețea de televiziune prin cablu din SUA, a descoperit acest lucru recent, când se pare că a fost prinsă în flagrant. Prezentatorii și directorii au recunoscut în afara emisiunii că și-au hrănit în mod intenționat publicul cu știri false și distorsionate, un conținut despre care au spus în privat că era „total deplasat” și „complet fals”. Ei cred că cei 2,3 milioane de telespectatori din prime-time doresc acest lucru și că ar schimba canalul dacă Fox nu le-ar oferi conținutul pe care doresc să îl vadă, indiferent de adevăr.
Am intrat în „era dezinformării„. Adevărul și faptele au fost devalorizate chiar și la cele mai înalte niveluri ale guvernului. Fostul președinte Donald Trump a făcut peste 30.500 de declarații false sau înșelătoare în timpul mandatului său și a continuat „marea minciună” despre alegerile din 2020 după ce a plecat. Urmașii săi au demonstrat cât de periculoase pot fi minciunile. Insurecția din 6 ianuarie s-a soldat cu 1.000 de atacuri asupra ofițerilor federali și a polițiștilor, cu rănirea a peste 130 de persoane, precum și cu moartea altor cinci persoane în zilele următoare, dintre care patru prin sinucidere. Ulterior, Trump i-a calificat pe răsculați drept „mari patrioți”.
Cu toate acestea, nu a existat nicio reacție din partea alegătorilor conservatori, a Partidului Republican sau a agențiilor de aplicare a legii împotriva candidaturii lui Trump la președinție din nou. Sondajele de opinie arată că 28% dintre republicani îl vor susține indiferent de situație.
Riscul dezinformării prin inteligența artificială
Acum, inteligența artificială (AI) a dus setul de instrumente de dezinformare la un nivel fără precedent cu „fakeware”, care permite utilizatorilor, cu o îndemânare relativ mică, să creeze imagini false, dar cu o precizie remarcabilă, ale oamenilor și ale vocilor acestora, cunoscute și sub numele de „deepfakes”. Fakeware poate crea o iluzie că cineva ar fi spus un lucru pe care, în realitate, nu l-a rostiti niciodată, permițând practic oricui să umilească și să distrugă reputația altora.
Nu putem conduce o democrație sau o societate civilă în acest mod. Profesoara de istorie de la Universitatea din Pennsylvania, Sophia Rosenfeld, descrie situația noastră în felul următor:
„Înțelepciunea convențională spune că, pentru ca democrația să funcționeze, este esențial ca noi, cetățenii, să fim de acord într-un mod minim cu privire la cum arată realitatea. Desigur, nu ni se cere să gândim cu toții în același mod despre marile întrebări, sau să credem aceleași lucruri, sau să avem aceleași valori; de fapt, este de așteptat să nu o facem. Dar, într-un fel sau altul, trebuie să fi dobândit o înțelegere comună de bază despre ce cauzează ce, ce este de dorit în general, ce este periculos și cum să caracterizăm ceea ce s-a întâmplat deja.”
Există soluții?
Așadar, ce putem face? În primul rând, trebuie să restabilim transparența și responsabilitatea ca elemente fundamentale ale contractului nostru social. Acest lucru merită atenție din partea Congresului, a grupurilor de reflecție, a instituțiilor de învățământ, a fundațiilor și a unei comisii prezidențiale. Scopul este de a apăra adevărul și faptele fără a încălca Primul Amendament. De exemplu:
– Ar trebui să li se ceară dezvoltatorilor de tehnologii precum fakeware să includă caracteristici care să prevină utilizarea abuzivă? De exemplu, imaginile și vocalizele fabricate ar putea include o clauză de renunțare care să le identifice ca fiind false. Imaginile și vocalizele care nu conțin această clauză de renunțare ar fi supuse urmăririi penale ca furt de identitate.
– Ar trebui ca operele de artă și scrierile produse în principal de inteligența artificială să fie identificate în mod clar, astfel încât să nu poată fi protejate prin drepturi de autor sau revendicate ca fiind creații umane?
– Ar trebui ca rețelele de socializare să respingă postările anonime, astfel încât utilizatorii abuzivi să fie identificați și trași la răspundere? Ar putea IA să ajute la depistarea mai rapidă a originilor discursurilor false și abuzive? Primul Amendament nu protejează frauda, defăimarea, amenințările cu moartea, cuvintele de revoltă sau discursurile care fac parte integrantă din acțiuni iminente de încălcare a legii. Poate că rețelele de socializare și-ar putea extinde standardele pentru a interzice discursurile rasiste, sexiste, antigay, de intimidare, menite să terorizeze sau să exprime ostilitatea față de o religie, precum și orice conținut care compromite securitatea națională sau care încalcă drepturile de confidențialitate stabilite de amendamentele al treilea, al patrulea și al cincilea din Constituție.
– Ar trebui să reconsiderăm rolul Comisiei Federale pentru Comunicații (FCC) în supravegherea știrilor false?
În ceea ce privește știrile false, FCC interzice difuzarea de informații eronate la radio și la televiziune atunci când radiodifuzorul știe că acestea vor cauza un prejudiciu public substanțial sau vor denatura știrile. Cu toate acestea, FCC a redactat regula în mod restrictiv pentru a evita încălcarea drepturilor presei prevăzute de Primul Amendament.
FCC consideră că o știre este denaturată atunci când este semnificativă și intenționată în mod deliberat să inducă în eroare telespectatorii și ascultătorii. Regula nu se aplică în cazul unor simple diferențe de opinie cu privire la adevărul sau validitatea unui program de știri. Agenția pune sarcina probei pe umerii reclamantului pentru a demonstra că radiodifuzorul a intenționat în mod deliberat să inducă în eroare telespectatorii sau ascultătorii săi.
Această politică ar fi mai eficientă dacă FCC s-ar asigura că publicul este conștient de ea și dacă agenția ar investiga plângerile privind denaturările flagrante, în loc să le ceară telespectatorilor și ascultătorilor să facă acest lucru. În plus, FCC ar trebui să își înăsprească acțiunile împotriva celor care au încălcat legea. Iar Congresul ar trebui să analizeze modul în care ar putea extinde standardele la televiziunea prin cablu, la presa scrisă și la social media.
Ca întotdeauna, însă, soluția finală depinde de alegători. Trebuie să încetăm să mai alegem mincinoși în funcții de încredere publică. Și acesta este un fapt, a conchis William S. Becker pentru The Hill.
