În ciuda publicității extravagante, tranziția de la energia verde la combustibilii fosili nu are loc. Realizarea unei schimbări semnificative cu politicile actuale este prea costisitoare. Trebuie să schimbăm complet direcția politicilor.
Dl Lomborg este președintele Consensului de la Copenhaga, cercetător invitat la Institutul Hoover al Universității Stanford și autor al cărții „Best Things First”. Acest articol reprezintă opinia sa, scrisă pentru publicația The Wall Street Journal.
Cheltuielile la nivel mondial
La nivel mondial, vom cheltui aproape 2 trilioane de dolari în 2023 pentru a încerca să forțăm o tranziție energetică. În ultimul deceniu, utilizarea energiei solare și eoliene a crescut la niveluri record. Dar acest lucru nu a redus utilizarea combustibililor fosili, care a crescut și mai mult în aceeași perioadă.
Studiile arată că, atunci când țările adaugă mai multă energie regenerabilă, aceasta nu prea înlocuiește cărbunele, gazul sau petrolul. Pur și simplu crește consumul de energie. Cercetări recente arată că pentru fiecare șase unități de energie verde, mai puțin de o unitate înlocuiește energia din combustibili fosili. Administrația Biden constată că, deși sursele de energie regenerabilă din întreaga lume vor crește dramatic până în 2050, acest lucru nu va fi suficient nici măcar pentru a începe să înlocuiască combustibilii fosili. Petrolul, gazul și cărbunele vor continua, de asemenea, să crească.
Evoluția nu este surprinzătoare
Acest lucru nu ar trebui să fie o surpriză pentru niciun student la istorie. În timpul tranziției din secolul al XIX-lea de la cărbune la lemn, utilizarea globală a lemnului a crescut. Chiar dacă cărbunele a preluat un procent mai mare din nevoile energetice. Același lucru s-a întâmplat și în timpul trecerii de la cărbune la petrol. Până în 1970, petrolul, cărbunele, gazul și lemnul furnizau mai multă energie decât oricând înainte.
Oamenii au o sete nestăvilită de energie la prețuri accesibile. În ultimii 50 de ani, consumul de petrol și cărbune s-a dublat, energia hidro s-a triplat, iar gazul s-a cvadruplat. Utilizarea energiei nucleare, solare și eoliene a crescut vertiginos.
Planul actual care stă la baza tranziției către energia verde insistă în principal asupra faptului că promovarea energiilor regenerabile puternic subvenționate va face ca prin magie să dispară combustibilii fosili. Dar astfel de așteptări sunt „înșelătoare”, după cum a concluzionat un studiu academic din 2019. Cercetătorii au constatat că, în timpul adăugărilor anterioare ale unei noi surse de energie, a fost „cu totul fără precedent ca aceste adăugiri să provoace un declin susținut în utilizarea surselor de energie consacrate”.
Schimbarea relativă a energiei
Ce ne determină să ne schimbăm utilizarea relativă a energiei? Un studiu a analizat 14 schimbări care au avut loc în ultimele cinci secole, cum ar fi atunci când fermierii au trecut de la aratul câmpurilor cu animale la tractoare alimentate cu combustibili fosili. Invariabil, noua sursă de energie ar fi fost mai bună sau mai ieftină.
Energia solară și eoliană eșuează la ambele capitole. Nu sunt mai bune, deoarece, spre deosebire de combustibilii fosili, care pot produce electricitate oricând avem nevoie de ea, acestea pot produce energie doar în funcție de capriciile luminii zilei și ale vremii. În cel mai bun caz, acestea sunt mai ieftine doar atunci când soarele strălucește sau vântul suflă cu viteza potrivită. În restul timpului, ele sunt costisitoare și în mare parte inutile.
Dacă luăm în considerare costul a patru ore de stocare, soluțiile de energie eoliană și solară devin necompetitive cu combustibilii fosili. Realizarea unei tranziții durabile către energia solară sau eoliană ar necesita o cantitate de stocare mult mai mare. Ceea ce ar face aceste opțiuni inaccesibile.
O mare provocare
Energia solară și eoliană abordează doar o mică parte a unei provocări vaste. Acestea sunt utilizate aproape în întregime în sectorul energiei electrice, care reprezintă doar o cincime din consumul global de energie. Ne străduim să găsim soluții ecologice pentru cea mai mare parte a transportului și nici măcar nu am început să ne ocupăm de nevoile energetice ale încălzirii, producției sau agriculturii. Aproape că ignorăm sectoarele cele mai dificile și mai cruciale, precum oțelul, cimentul, materialele plastice și îngrășămintele.
O tranziție energetică ar necesita subvenții mult mai mari pentru energia solară și eoliană, precum și pentru baterii și hidrogen. Ar trebui să acceptăm tehnologii mai puțin eficiente pentru nevoi importante precum oțelul și îngrășămintele. Politicienii ar trebui să impună taxe masive pe combustibilii fosili pentru a-i face mai puțin atractivi. McKinsey & Co. estimează că realizarea unei tranziții reale ar costa mai mult de 5 trilioane de dolari anual. Această risipă ar încetini creșterea economică, făcând costul real de cinci ori mai mare. Pentru alegătorii din lumea bogată, costul anual ar putea fi de peste 13 000 de dolari de persoană, potrivit cercetătorului în domeniul energiei Vaclav Smil. Este puțin probabil ca alegătorii să accepte această „durere”.
O modalitate mai bună
Modalitatea de a realiza o eventuală tranziție este de a îmbunătăți alternativele energetice ecologice. Aceasta înseamnă să investim mult mai mult în cercetare și dezvoltare. Este nevoie de inovare în domeniul energiei eoliene și solare, precum și al stocării, al energiei nucleare și al altor soluții posibile. Aducerea costurilor surselor de energie cu emisii reduse de CO2₂ sub cele ale combustibililor fosili este singura modalitate prin care soluțiile ecologice pot fi puse în aplicare la nivel global, și nu doar de câteva țări bogate.
Atunci când politicienii spun că tranziția ecologică este aici, ei le cer de fapt alegătorilor să sprijine aruncarea mai multor bani buni după bani răi. Trebuie să fim mai inteligenți, transmite wsj.com
