Premierul italian Giorgia Meloni s-a confruntat sâmbătă cu critici din partea opoziției politice. Judecătorii italieni au respins pentru a treia oară planul ei de a accepta până la 3.000 de solicitanți de azil pe lună în Albania. Acest lucru a fost raportat de Politico.
O navă a pazei de coastă trebuia să returneze 43 de migranți africani și sud-asiatici dintr-un centru de detenție din orașul albanez Gjader în portul italian Bari. Curtea de apel de la Roma a decis vineri că persoanele ale căror cereri de azil au fost respinse nu pot fi reținute peste graniță.
„Giorgia Meloni trebuie să demisioneze”, a declarat Elly Schlein, liderul Partidului Democrat de stânga, presei italiene.
Ea s-a plâns că proiectul a costat deja aproape 1 miliard de euro. „Centrele din Albania nu funcționează și nu vor funcționa. Sunt un eșec răsunător”, a spus Schlein.
Decizia instanței este „confirmarea faptului că centrele de detenție din Albania funcționează în condiții de ilegalitate totală și reprezintă o piatră de mormânt pentru politica de migrație a guvernului Meloni”, a adăugat Riccardo Maghi de la partidul liberal Mai multă Europa.
Potrivit hotărârii instanței, faptul că țările de origine ale migranților sunt potențial periculoase îi face ineligibili pentru programul de procesare accelerată. Acest program are ca scop deportarea rapidă a celor ale căror cereri de azil au fost respinse.
Aceasta este a treia decizie de acest fel într-un an. În octombrie, secția de imigrare a tribunalului de la Roma a respins detenția a 12 migranți în centrele albaneze. În noiembrie, a blocat detenția unui alt grup de șapte persoane.
Planul a atras critici pe scară largă din partea politicienilor de opoziție, organizațiilor pentru drepturile omului și experților juridici. „Se pare că guvernul italian se consideră deasupra legii”, spune Francesca D’Antoino de la Volt Europe, care a vizitat centrul din Gjader la sfârșitul anului trecut.
„Nu fac distincție între propriul lor mandat politic obținut la alegeri și respectul pentru arhitectura instituțională care stă la baza democrației noastre, care trece, de exemplu, prin separarea puterilor”, a spus D’Antoino, citat de Politico.
